Join the new world

Inainte de toate, imi cer scuze pentru intarziere. Am avut vreo cateva zile mai agitate si nu m-am putut ocupa de concurs.

Ideea cestui concurs mi-a venit in timp ce citeam “Cartea despre demintate” scrisa de Alexandru Patrascu. Citind aceasta carte am dat peste scenariul, de la care ati pornit in povestirile voastra. Iata cateva randuri despre carte:

“O carte despre sfintii nostri uitati in gropile comune
Cartea despre demnitate nu are autor, dar are personaje de legenda. Volumul oferit cu atata delicatete de un seaman de-al nostru contine file de poveste din viata haiducilor pe care nu i-am invatat in scoala. Rezistenta din munti contra ocupantului sovietic are memorie, dar nu-i da nimeni vizibilitate. Si aici gratitudinea anonimului e comparabila cu cea a apostolilor care au dus mai departe crezul. Daca sfintii bisericilor din satele romanesti au figuri cunoscute, pictorii raman mereu anonimi. Poate bloggerul meloman, exasperat de surzenia contemporanilor sai, a compus aceasta Simfonie a V-a pe un Do minor al tristetii si melancoliei, doar pentru a se intreba asemenea marelui urmas al lui Mozart: de ce?... de ce?... de ce? Trei batai dure pentru exasperantul mi bemol al soaptelor ce ar trebui sa se transforme, ca-n Verdi, in tunet.“ – din Prefata de Marius Ghilezan
In 1989, in ultimele zile ale regimului Ceausescu, un tanar care termina liceul avea doar cateva optiuni. Daca ar fi spus cu voce tare ceea ce gandeste, dand glas bunului simt, ar fi putut deveni o victima, apoi un opozant incrancenat, poate chiar fara voia lui. Daca ar fi tacut, ar fi putut incerca sa emigreze, intrucat Romania nu avea nimic de oferit. Daca ar fi colaborat, ar fi putut deveni un conformist apasat de compromisuri, sau poate chiar un activist de partid, oportunist pentru tot restul vietii. Normalitatea nu mai exista. In ceea ce il priveste pe Alexandru Patrascu, 1989 a venit la timp, inainte de a apuca sa raspunda la intrebarea: „Eu ce drum voi alege?“
„Pe masura ce am adunat informatii, am scris, am comentat si am indemnat lumea sa traiasca aceleasi emotii odata cu mine. Nu mi-am propus sa epuizez subiectul rezistentei anticomuniste, ba chiar dimpotriva: am vrut sa starnesc curiozitatea celor care ignorau subiectul; e doar un punct de plecare pentru cei care vor sa stie mai multe si aici pot gasi o parere, cred eu, buna si echilibrata. Acum 23 de ani, un anonim a scris pe un zid din Bucuresti: De Craciun ne-am luat ratia de libertate! – un mesaj cu o incarcatura emotionala extrema, reluat apoi de presa vremii sau de manifestatiile pentru democratie, la nesfarsit, fara sa se banalizeze niciodata, cel putin pentru cei care au trait vreodata vremurile ratiilor alimentare. Anul acesta, tot de Craciun, eu, un alt anonim, voi scrie pe un zid virtual vreo cateva sute de pagini virtuale, care nu vor avea niciodata impactul celor sapte cuvinte reale amintite mai sus. Dar ma simt beneficiarul direct al acelor cuvinte, considerand ca este poate prima data cand mi-am folosit ratia asa cum se cuvine.“ – Alexandru Patrascu

sursa: http://www.elefant.ro/ebooks/biografii-memorii/memorii-jurnale/cartea-despre-demnitate-205106.html

https://www.youtube.com/watch?v=AKC2LnFjbjA

Mi-a placut foarte mult cartea, mai ales pentru faptul ca s-a tinut departe luptatorii anticomunisti bine-cunoscuti deja, aducand in fata noastra oameni noi, cu povesti la fel de dramatice, daca nu chiar mai dramatice. Tot aici am descoperit, pentru prima data, si o paralela intre lupta anticomunista din Romania si Bulgaria, dar si cateva tuse ale luptei de rezistenta din Polonia.

******************************************************************************

Regulamentul îl găsiți aici: https://docs.google.com/document/d/1CFsL2-alOvMOe02pkor9LpGXYoDxkhuWdBedXq2CLDU/edit


Revenind la oile noastre si la faptele nostre de eroism imaginar va invit sa va inarmati cu rabdare si sa purcedeti la votare. Pentru alegerea castigatorilor lasati un coment prin care sa acordati cate o nota de la 1 la 10, fiecarui articol in parte. Tineti cont ca trebuie acordat o nota tuturor celor 12 articole, daca vreti ca votul vostru sa fie luat in calcul. Votarea va durea 48 de ore la publicarea articolului. Premiile toatele sunt de 45 de gold. Incercati sa urmariti originalitatea ideilor si mai putin prieteniile ce va leaga cu x sau y.

1. Navigator111 http://www.erepublik.com/en/article/-iau-arma-si-fug-in-padure--2566484/1/20
2. alpho http://www.erepublik.com/en/article/-belzebut-2566596/1/20
3. notterosa http://www.erepublik.com/en/article/variante--2566694/1/20
4. alpho http://www.erepublik.com/en/article/decizia-nfl-c-rarea-primul-pas--2567049/1/20
5. vali71 http://www.erepublik.com/en/article/amintiri-despre-viitor--2567157/1/20
6. direct x http://www.erepublik.com/en/article/veniti-deschide-i-poarta-n-ave-i-ce-s-p-i-i--2567483/1/20
7. IntoOblivion http://www.erepublik.com/en/article/deschid-usa-crestine-2567529/1/20
8. Mentalist de Bucovina http://www.erepublik.com/en/article/opera-iunea-op-iunea-unu--2567743/1/20
9. Dacnemuritor http://www.erepublik.com/en/article/cu-o-viata-sunt-dator--2567869/1/20
10. Nicolae Crefelean http://www.erepublik.com/en/article/2567873
11. Nicolae Crefelean http://www.erepublik.com/en/article/2567680
12. balckpanther76 http://www.erepublik.com/en/article/si-daca-pumni-iti-bat-in-geam--2568229/1/20

****************************************************************************************************

In afara concursului, daca va face placere puteti savura si cele 5 povestioare de mai jos sau chiar e puteti nota dupa bunul vostru plac:

Osama Bri Gadier http://www.erepublik.com/en/article/-briga-10-minute-de-sfintenie-2566739/1/20
Belzebut cel crunt http://www.erepublik.com/en/article/deschid-poarta-n-am-ce-s-p-esc--2567113/1/20
Patanjali http://www.erepublik.com/en/article/atunci-c-nd-lumea-e-a-ta--2567130/1/20
Patanjali http://www.erepublik.com/en/article/atunci-c-nd-lumea-e-a-ta-c-nd-esti-om-i--2567385/1/20
Prim Imperator http://www.erepublik.com/en/article/deschid-poarta-2567580/1/20
Nicolae Crefelean http://www.erepublik.com/en/article/planul-de-aur-2568940/1/20 (din pacate aceasta a fost publicat prea tarziu pentru a mai putea intra in competitie.)





P.S. Trebuie sa mentionez faptul ca toate merita sa fie citite cel putin o data.

****************************************************************************************************

Si o poezie pentru fanii genului (ma cam numar si eu printre)


„Poporul român, o enigmă şi un miracol”

de ce ai tăcut, mamă, o mie de ani
şi ce-ai făcut tu, dragă mamă,
între secolele al IV-lea şi al XIII-lea
de n-ai lăsat nici o dâră de sânge în cronici
nici o urmă de viaţă pe imperialele cearceafuri nupţiale
nici măcar cât melcul când ţărâna musteşte de apă
şi urcă pe trunchiul uscat al unui pom din gradină
sau râma speriată de moarte în colbul de sub peretele şurii
când iese din pământ alungată de abundentele ploi ale verii
de ce n-ai lăsat şi tu măcar o biată urmă
în cronicile Bizanţului în slavoneştile ceasloave ortodoxe
ce ai făcut tu, prea iubită mamă
atât de multe zece veacuri de vânzolită istorie
după ce ţi-ai născut pruncii i-ai botezat în credinţa latină şi i-ai alăptat
şi te-au scos barbarii afară din casă împingându-te spre păduri
ţi-au furat fără milă toată săraca avere
de la cerga veche de lână din pat la strecurătoarea laptelui
perechea de boi primită de zestre de la părinţi şi vaca din grajd cu tot cu viţel
te-au pus să plăteşti tribut pe fumul din vatră
în propria casă făcută cu tata după cununie şi rămasă neterminată
în care ţi-au îngăduit să te întorci cu chirie
după ce te-ai ascuns în păduri şi poiene câteva veri la rând
între stâncăriile din Fundu Văii Ursoii şi în Surupoasa
mâncând jir de sub fagi ca mistreţii
zeamă de măcriş iepuresc cu cimbru şi morcovi sălbatici
bureţi de paltin mere oarzâne căline şi pere pădureţe
până-au trecut pe văile noastre pustiitoarele popoare migratoare
de ce nu le-ai scris atunci, scumpă mamă, istoricilor din cancelariile imperiale
să-i inviţi la coleşa de făină din scoarţa uscată a bătrânilor arbori
în coliba noastră de su’Surupoasa
împletită cu boltă din nuiele verzi de alun înfipte cu capetele-n pământ
şi acoperită cu pale de fân uscat din brazda cosită dimineaţa
după ce ţi-ai îngropat mierţa de hrişcă şi căldarea cu grăunţe de mălai
într-o groapă săpată sub jupi şi paiele de secară din şură
şi plugul de fier l-ai îngropat în pământul din fundul grădinii
până-au trecut tătarii prin Dragomireşti la ultima lor năvălire
când au aprins satele de pe Valea Izei
şi înaltele noastre biserici de lemn
până s-au retras ungurii de la noi după redobândirea Ardealului
şi ruşii pe urmele nemţilor spre Tatra şi Berlin
când au tăiat zbârnâitoarele fire de telegraf de pe marginea drumului
şi au aruncat în aer podul de lemn din Dragomireşti peste Iza
de ce nu i-ai scris, dragă mamă, nici măcar unui cap încoronat
aveai doar atâta timp după ce luai ceaunul de mămăligă din cujbă
şi potoleai între lespezile de la gura colibei focul pe noapte
printre limbile căruia vedeam stelele nopţii ca într-o pânză de apă
tăcerea ta inexplicabilă, iubită mamă, timp de zece veacuri
i-a umplut de uimire pe toţi istoricii Europei
din Omul, pomul şi fântâna. O tragedie românească (2011)

Sursa: http://gzt.ro/poemul-saptamanii-poporul-roman-o-enigma-si-un-miracol-de-ion-zubascu/