A fi sau a nu fi... profitor

Day 1,531, 09:56 • Published in Republic of Moldova Republic of Moldova • by Ion Anapoda

Încerc să răspund aici unui comentariu, pentru că mi se pare mai potrivit să mutăm puţin discuţia de unde era, şi să o luăm de la capăt. Aşadar, problema ce se pune este dacă avem sau nu motivaţii ascunse. Ce ne face să nu ne înţelegem cu vecinul? Ce ne împiedică să fim o "comunitate" (termen care aproape că a dispărut din limbajul cotidian)?

Ardei9 crede că motivul principal îl constituie "profitorii". El şi grupul lui sunt în momentul de faţă singurii care luptă pentru menţinerea unei integrităţi, atât materiale, cât şi morale, a "bucăţii de pixel" pe care ne-am obişnuit cu toţii s-o numim ţară, în vreme ce restul nu fac decât să o spoiască de avuţii.

Profitorii ar fi, în primul rând, cei care au beneficiat la un moment dat de împărţirea acestei avuţii naţionale, şi care refuză să o cedeze înapoi statului. Motivaţia celor care le cer înapoi, ca şi a celor care nu le cedează, îmi scapă. Dar cred că poate fi dedusă, mai ales dacă stăm să vedem cine şi de ce o face.

Cei care le cer înapoi sunt, mai mult sau mai puţin, membri grupului aflat la conducere. Scopul revenirii (deşi nu îmi este clar atunci de ce s-au mai cedat iniţial) ar fi deci să pună din nou mâna statul pe ele. Reţinem că e vorba, tot mai mult sau mai puţin, de acelaşi grup patriotic, care consideră că e îndreptăţit să reprezinte, în cazul de faţă, statul.

De partea cealaltă se situează vreo doi sau trei îndărătnici, care refuză cu ostentaţie să se supună cerinţelor şi acuzelor adverse. Motivaţia pare şi aici a fi de aceeaşi natură. Nu le dau înapoi pentru că nu vor să pună mâna pe ele adversarii. Adică, în cazul de faţă, cei ce reprezintă, mai mult sau mai puţin, statul.

Din punctul meu de vedere este singurul caz concret în care poate fi acuzat cineva de ceva. Restul acuzelor la adresa "profitorilor" nu ştiu să se susţină în vreun fel. Însă, pentru că cei îndărătnici au format, împreună cu alţii, un grup, rezultă că, implicit, toţi sunt şi intră în aceeaşi categorie.

Problema se complică însă puţin dacă stăm să analizăm temporal acţiunile. Împărţirea buclucaşă s-a făcut de curând, în vreme ce grupurile cu pricina se formaseră, din câte ştiu eu, cu mult înainte. Deci, înainte să apară "profitorii dovediţi", adică cei care sunt, în opinia celui despre care vorbim, cauza răului din această societate.

E un punct de vedere şi s-ar putea să greşesc. Nu acuz însă pe nimeni. Este strict ceea ce am constatat de-alungul unei perioade în care am fost, într-un fel sau altul, prezent. Iar asocierea mea la "grupul profitorilor", deşi nu clar exprimată, dar implicită, nu poate, în acest caz, decât să îmi aducă un fel de satisfacţie.

Am profitat şi eu, evident. Am profitat de timpul celor care au avut răbdare (ba chiar şi de răbdarea "Timpului"), de înţelegerea sau neînţelegerea celor care m-au cunoscut, de bunăvoinţa celor care mi-au suportat apariţiile, dar mai ales am profitat din plin de încredera celor care şi-au făcut timp să stăm la un pahar de vorbă.

Un singur lucru însă nu am făcut, cu siguranţă. Nu am băgat nici o dată pe nimeni în vreo "listă a marilor români". Listele pe care le-am făcut eu din când în când nu s-au referit niciodată la aşa ceva. Erau, şi sunt în continuare, aprecieri personale, eu neavând, dealtfel, nici în clin nici în mânecă cu "românismul" (mai ales cel cu literă mare).

Îmi repugnă profund folosirea bombastică a cuvintelor Patrie, Ţară, Românism, toate cu majusculă. Dragostea de felul acesta nu se declară, nu se declamă pe scenă. E aproape un lucru intim. Iar oamenii pe care i-am pus eu pe listele mele nu cred să fi avut vreodată alt fel de sentimente sau preocupări, decât cele normale.

În sfârşit, îmi displace enorm că trebuie să mă justific. Şi poate că n-aş fi făcut-o dacă nu simţeam că încep să te pierd, atât ca om cu idei originale, cât şi ca persoană de dialog normal. Fiindcă de prietenie, din păcate, nu cred că a fost sau ar fi putut fi vorba. Suntem probabil mult prea diferiţi ca stil de a concepe lumea.

Şi acum vă invit la dialog. Haideţi să încercăm să înţelegem. Să vedem când, cum şi, mai ales, de ce s-a ajuns aici. Într-o situaţie care nu place, în realitate, nimănui, dar pe care fiecare grup ţine cu disperare parcă să o menţină...