XXIII

Day 4,173, 02:47 • Published in Romania Hungary • by Hunkakaricum
Si in Erepublik se mai intampla minuni... iar in ziua de 23 se intamplara multe, dar nu aici unde niste nimeni sunt cineva pentru 5 minute ..ci in lumea cea mare :

Cica e si Ziua internațională a cărții și a dreptului de autor (Copyrightule dragutule ce mai faci tu ?)



si Ziua Internațională a Bibliotecarului și a Bibliotecilor Publice care gem de carti de colorat pentru dive si melteni...



In România: Ziua feroviarilor adica nene si tanti de la tren si Ziua forțelor terestre ca sa stim unde ne situam....

si e mai si Ziua Presei Militare Romane (la 23 aprilie 1859 aparea, laBucuresti, prima publicatie a Armatei Romane: “Observatorul militar,diariu, politicu si scientificu”) in rest pace... sa fie pace.. phutin da baniii...

1400: A început domnia lui Alexandru cel Bun, în Moldova (1400 – 1432).



La 23 aprilie 1399 Alexandru cel Bun se proclamă domn al Ţării Moldovei şi va domni efectiv din 29 iunie 1400. Alexandru cel Bun, fiul lui Roman I Muşatinul, reuşeşte să ia domnia Ţării Moldovei susţinut militar de Mircea cel Bătrîn (domn al Munteniei), care îşi dorea un aliat în scaunul de la Suceava. Predecesorul său, la domnia Moldovei, Iuga, este luat ostatic în Muntenia de Mircea cel Bătrîn, unde probabil şi va muri ulterior fără a reveni în Moldova.



Despre Alexandru cel Bun istoricii spun că a fost primul mare domnitor al Moldovei. Titulatura de „cel Bun” nu figurează deloc în timpul domniei sale, ci s-a ales cu ea după moarte, aceasta având legătură cu faptul că, în lunga sa domnie, de peste 30 de ani, a ştiut să stea departe de conflicte, calităţile sale indiscutabile de mare diplomat fiind recunoscute de toată lumea. Potrivit „Letopiseţului” lui Grigore Ureche, în vremea domniei sale i se spunea „Alexandru Vodă cel Bătrân”, fiind primul din neamul Bogdăneştilor care a purtat nume de botez grecesc.

Pe timpul lui Alexandru cel Bun Voievod, este înregistrată Mitropolia Moldovei, care va fi recunoscută de Patriarhia de la Constantinopol în 1401. În 1402 (după alţi istorici în 1415) Alexandru cel Bun a adus de la Cetatea Albă la Suceava moaştele Sfîntului mucenic Ioan cel Nou. Alexandru cel Bun a mai întemeiat două mănăstiri: Moldoviţa şi Bistriţa, în cea din urmă fiind ulterior înmormîntat.

Pe plan extern, domnitorul, a susţinut lupta împotriva cavalerilor teutoni şi a respins primul atac al turcilor asupra Moldovei.




1880: Guvernul României a hotărât înființarea Direcției Princiare a CFR cu sediul în București, care a preluat linia existentă, inclusiv Gara Târgoviștei.

Încă din primii ani de la înfiinţare, iniţialelor li s-a adăugat emblema specifică: roata înaripată.
Direcţia Princiară a Căilor Ferate din România, a fost prima formă de administraţie feroviară de stat sub emblema „CFR”. Ulterior aceasta şi-a schimbat denumirea în Direcţiunea Regală CFR, Direcţia Generală CFR şi, mai aproape de zilele noastre, CFR.




1887: Sfințirea Catredalei mitropolitane de la Iași.



Ideea construirii unei biserici monumentale a apartinut Mitropolitului Veniamin Costachi, hrisovul domnesc al lui Ioan Sandu Sturdza (8 august 1826) fiind actul de nastere al Catedralei Metropolitane.




1910: Are loc Congresul de constituire a Partidului Naționalist-Democrat, în frunte cu Nicolae Iorga și A.C. Cuza.

Congresul a adoptat un program de esenţă conservator-junimistă, care se adresa mai ales tineretului intelectual provenit din mediul rural şi unei părţi a populaţiei cu venituri mici şi mijlocii de la oraşe.




foto:Şedinţă PMR din martie 1962: Ştefan Voitec şi Gheorghe Gheorghiu-Dej acordă medalii cu ocazia terminării colectivizării



1962: Încheierea cooperativizării agriculturii, proces început în martie 1949 și care, teoretic, trebuia să se realizeze pe baza liberului consimțământ al țăranilor, dar care s–a caracterizat prin abuzuri și violențe.



1968: Premiera filmului românesc Răzbunarea haiducilor în regia lui Dinu Cocea.

Filmul, regizat de Dinu Cocea după un scenariu scris de Eugen Barbu, Mihai Opriș și Dinu Cocea, este cel de-al treilea film din seria Haiducii. Rolurile principale sunt interpretate de actorii Emanoil Petruț, Marga Barbu, George Constantin, Toma Caragiu, Olga Tudorache, Colea Răutu și Jean Constantin.
A fost vizionat de 5.930.612 spectatori, aflandu-se astfel pe locul 19 în topul celor mai vizionate filme românești din toate timpurile,după cum atestă un comunicat din 2006 al Uniunii Autorilor și Realizatorilor de Film din România.


Sase nascara:

1862: Alexandru Șonțu, poet și publicist român (d. 1941)



1872: S-a născut (la Avdela, în Grecia), Nuşi Tulliu, poet şi prozator aromân, director al ziarului „Ecoul Macedoniei” din Bucureşti; (m.8 aprilie 1941, București).



Învaţă la şcoala românească din Clisura şi la liceul românesc din Bitolia, oraş în Macedonia otomană. În România urmează şi absolvă Facultatea de Litere în 1894-1899 şi studiază în paralel doi ani la Drept. Între 1905-1908 studiază în oraşul german Leipzig.



În perioada 1899-1902 funcţionează ca revizor şcolar în Epir şi Tesalia, departamente adminsitrative ale Greciei. Apoi a revenit în România, unde lucrează ca jurnalist şi publică în periodicele aromâneşti
A fost inspector al şcolilor româneşti din Grecia şi profesor în comuna natală între 1908-1912. După primul război mondial (1914-191😎 a revenit în România, după 1919, ca profesor de liceu la Silistra (Durostor, Cadrilater), Chişinău şi Bucureşti
Debutează în publicistică în 1894 cu un articol în revista „Peninsula Balcanică”.
Între 15 noiembrie 1898 şi 30 septembrie 1899 scoate pe propria cheltuială revista ”Pindul”.



Colaborează cu poezii în aromână şi română la numeroase publicaţii: „Lumea nouă literară şi ştiinţifică”, „Epoca”, „Ecoul Macedoniei” (director între 1903 şi 1906), „Noua revistă română”, „Revista poporului”, „Lumina” (Bitolia), „Grai bun”, „Foaia literară” (Ploieşti), „Moldova de la Nistru”, „Graiul”, „Apărarea” etc.
Prima carte, Poezii lirice-eroice, i-a apărut în 1907. A scris în dialectul aromân şi un roman, Murminţ fără cruţe, apărut în foileton în ziarul ”Ecoul Macedoniei” în 1903.
Alte două romane, Tragedia unei idile (192😎 şi Calvarul neamului (Exodul aromânilor) (1931), au ca temă tot soarta aromânilor din munţii Pind, ”grefând elemente mitologice, istorice şi etnografice pe structuri de melodramă”, cf. descrierii saitului ”Crispedia”.
În limba română a scris Poezii, apărute în 1907, şi File rupte din viaţa aromânilor, publicate în 1919, creaţii care sunt, în opinia lui H. C., ”fără pregnanţa” de care a dat dovadă în scrierile în aromână.



1894: Gib Mihăescu, scriitor român (d. 1935)"Braţul Andromedei", "Vedenia", "Zilele şi nopţile unui student întârziat" (d. 19 octombrie 1935).

A fost unul dintre marii nuveliști români și printre cei mai importanți romancieri ai literaturii noastre.
Gib I. Mihăescu a absolvit cursurile Colegiului Național „Carol I” din Craiova. În mai 1917 absolvă școala de ofițeri de infanterie de la Iași cu gradul de elev plutonier și este repartizat la Regimentul 42-66 Infanterie.
A participat la primul război mondial ca elev-ofițer, fiind combatant în 1917 în luptele de la Mărășești-Mărăști-Oituz, fiind decorat pentru acte de bravură în timpul primului război mondial.



Gib Mihăescu a fost avocat la Chișinău și în orașul său natal. A colaborat la revistele Sburătorul, Gândirea, Viața Românească etc
A murit la 19 octombrie 1935 in București, la vârsta de doar 41 de ani, bolnav de tuberculoză, și a fost înmormântat la Drăgășani.
La Drăgășani un colegiu național îi poartă numele,iar la Râmnicu Vâlcea o stradă este numită în cinstea lui

1901: Grigore Sălceanu, poet și dramaturg român

1903: S-a născut George Buznea, poet şi traducător, un tălmăcitor major al operei danteşti în limb2014: A decedat Romeo Vanica, compozitor şi instrumentist. A fost membru fondator al formaţiei de muzică pop-rock, „Mondial”, înfiinţată în 1966 la Bucureşti.
Intre anii 1994 şi 2009 a fost redactor la postul Radio România Actualităţi; (n. 1945).

1922: Pavel Chihaia, prozator, dramaturg, istoric al artelor și eseist român
Între anii 1941 și 1945 urmează Facultatea de Litere în București.
Persecuțiile staliniste îl obligă să lucreze ca zidar și figurant. Face parte din organizația anticomunistă „Mihai Eminescu” împreună cu Vladimir Streinu, Constant Tonegaru, Iordan Chimet și Marie-Alype Barral.
În anul 1958 este angajat la Institutul de Istoria Artei, secția artă medievală, unde realizează, între 1958 și 1978, șaptezeci de studii despre istoria culturii și artei, de curînd culese în cinci volume cu titlul Artă medievală .
Teza de doctorat la Sorbona, Paris, în 1973, va fi publicată ulterior cu titlul Immortalité et décomposition dans l’art du Moyen Age.
În anul 1978, împreună cu soția sa Maria-Ioana (n. Mira), cere azil politic în Germania. Stabilit la München, împreună cu soția sa și fiul lor Matei, ocupă postul de consilier de educație la liceul francez Jean Renoir din acest oraș, colaborează la Radio Europa Liberă. Va publica în continuare Tradiții răsăritene și influențe occidentale în Țara românească

1935: S-a născut chimistul Zeno Virgil Gheorghe Simon. S-a remarcat prin cercetările efectuate în domeniul chimiei cuantice.
A fost membru corespondent al Academiei Române din 1997.

1950: Geo Costiniu, actor român (d. 2013)



Se muriseu:



1851: A murit Constantin Daniel Rosenthal, pictor și revoluționar român de etnie evreiasca. S-a nascut la Budapesta intr-o familie de negustori in 1820.

A absolvit Academia de bele-arte din Viena. Se imprieteneste cu Ion Negulici, cu Constantin A. Rosetti si cu alti tineri din generatia pasoptista, iar in 1842 se stabileste la Bucuresti.
Studiaza si picteaza la Paris si Londra in anii 1845-48, in conditii materiale dificile. Aici, devine membru al Societatii studentilor romani din Paris.
In 1848 revine la Bucuresti si participa activ la revolutia romana din 1848, pentru care guvernul revolutionar ii acorda naturalizarea.
O insoteste cu devotament pe Maria Rosetti – sotia lui C.A. Rosetti, care avea un copil de doar patru luni , care pornise in urmarirea grupului de revolutionari proscrisi (intre care se afla si sotul ei), dusi de turci cu o mizerabila ghimie in susul Dunarii, spre a fi scosi din tara in Austria, in septembrie 1848.
Merge si el un timp la Paris, dar traieste in exil in Elvetia si la Graz. Apoi, pleaca spre Ardeal cu o misiune din partea comitetului revolutionar roman de la Paris.
Este arestat la Budapesta, avand asupra lui materiale revolutionare. Moare in noaptea de 22 spre 23 aprilie 1851, in urma torturilor suferite in inchisoare, fara sa-si fi tradat prietenii si tovarasii de lupta.
Datorita lui, au ramas pentru posteritate celebrele portrete ale Mariei Rosetti, ale lui Nicolae Golescu, si al lui Nicolae Bălcescu.



1880 (23.04/5.05) : A murit (la Foen, Timiş) Andrei Mocioni (Mocsony), jurist şi om politic român, descendent al unei vechi familii de aromâni (Mucea); (n.27 iunie 1812, la Budapesta).

A militat pentru emanciparea românilor din Imperiul Habsburgic; membru fondator, din anul 1866, şi apoi membru de onoare, din 1870, al Societăţii Academice Române.


2008: A murit Marcel Chirnoagă, grafician, sculptor şi scenograf, considerat unul dintre cei mai importanţi artişti plastici români contemporani.



Nascut la 17 august 1930, in localitatea Bușteni, județul Prahova, a fost un artist plastic complet. A absolvit Facultatea de matematică și fizică din București, 1952, urmând simultan și studii liberale de artă.
A devenit membru al Uniunii Artiștilor Plastici din România in 1953.

2014: A decedat Romeo Vanica, compozitor şi instrumentist. A fost membru fondator al formaţiei de muzică pop-rock, „Mondial”, înfiinţată în 1966 la Bucureşti.
Intre anii 1994 şi 2009 a fost redactor la postul Radio România Actualităţi; (n. 1945).



Printre cele mai cunoscute creaţii ale sale se află „Romanţă fără ecou”, „De va veni la tine vântul” sau „Primăvara”.

Știm că nu suntem perfecți dar giucam giaca asta care e perfecta... si numele e Erepublik asa da perfect de numa....

Dacă ai depistat o eroare în text, te rugăm să selectezi pasajul greșit, și să apeși CTRL+ALT+DELETE pentru a o expedia editorilor noștri.

Îți mulțumim că ne ajuți să fim mai buni.