Tache Papahagi

Day 3,967, 02:21 Published in Romania Republic of Moldova by visator

Bună ziua, dragi eRepublikani

Tache Papahagi născut în Avdela ( Grecia), 6 octombrie 1892.
A fost un lingvist, etnograf și folclorist.
A fost la școala primară la Advela și liceul român l-a urmat la Ianina și Bitolia.
( 1903-1912).
Licențiat la Facultatea de litere și filozofie din București. La această facultate a fost asistent, docent, conferențiar, profesor, doctor în filologie
( 1916 -1964). Profesor emerit , primește premiul de Stat( 1964).
A publicat alături de Ovidiu Densusianu și I.A. Candrea numeroase studii și articole în revista „ Grai și suflet”.
În activitatea sa științifică, studiul etnografiei, folclorului și limbii, surse esențiale pentru constituirea unei imagini în asamblu al poporului român și pentru elucidarea problemelor legate de nașterea și evoluția în timp și spațiu, a limbii sale, “ Istoriei limbii române”, i-a consacrat mai multe studii și lucrări. („Din epoca de formațiune a limbii române” : probleme etno-lingvistice,” Grai și suflet ” I 2, 1924 ; “Introducerea în filozofia romanică cu privire specială asupra istoriei limbii române”, “ Din morfologia limbei române: substantivul, articolul, numeralul, pronumele,” București 1937). “ Dispariții și suprapuneri lexicale”, “ Grai și suflet” , III , 1, 1926; IV , 1, 1929).
A făcut cercetare pe teren. Rod al acestei temeinice cercetări pe teren, monografiile sale dialectale, în care punctului de vedere a lingvistului i se asociază permanent viziunea folcloristului și etnografului. Constituie lucrări fundamentale pentru dialecteologia și folcloristica românească.
Lucrări : “ Graiul și folclorul Maramureșului”, teza de doctorat în filologie, București 1925 ; “Cercetări în Munții Apuseni ”, București, 1925.
A acordat o atenție deosebită dialectului aromân ( “ Aromânii din punct de vedere istoric, cultural și politic “, București, 1915; “ Macedo- românii sau Aromânii” , București, 1927), completează operele lui Th. Capidan “ Dicționarul dialectului aromân- general și etimologic . Dictionnaire aroumain( macedo-roumain général et étymologique ” , București, 1963 ed. A II-a 1974, instrument de lucru indispensabil în cercetarea acestui indiom, ca și a genezei și evoluției limbii române, adevărată enciclopedie a vieții materiale și spirituale a aromânilor.
“ Antologie aromânească ” , București, 1922, "Biblioteca Națională a Aromânilor", 3, volume, București , 1937, “
“Images d'éthnographie roumanie ; daco-roumanie et aroumanie” , 3 vol, București, 1928-1934, valoros album care cuprinde 180.000 de piese ( colecție a lui Papahagi), donată de autor Academiei Române.
“ Folklor comparat” curs litografiat, București, 1929; “ Flori din lirica populară – doine și strigături” , București, 1936; “ Manual de fonetică romanică – română, italiană, franceză și spaniolă” , București, 1943.
“Paralele folclorice ( greco- române) “, București, 1944 ed. I și ed. II, 1970; “ Poezia lirică Populară” , București , 1967.

Date prelucrate
Sursa - Dicționar de lingviști și filologi români
Jana Balacciu, Rodica Chiriacescu

Enjoy your life