Sentiment
Day 1,039, 23:49
•
Published in Republic of Moldova 
•
by
•
by Danaos
La mine-n suflet este vifor
Şi vin nebuni să facă schi.
A. Păunescu
Mă încearcă un sentiment ciudat. Pentru prima dată, de mult timp, am impresia că nu mai sunt "acasă". Şi asta nu pentru că nu m-ar vrea nimeni aici sau pentru că nu-mi pot regăsi locul, ci pur şi simplu pentru că nu mai este ca altădată, când găseam mereu pe cineva cu care să beau o bere, să schimb o vorbă şi să fac haz de necazul altora.
Ultima dată când se făcea război, şi se dădeau lupte de felul celor de acum, era parcă mai clar cine pe cine atacă, cine pe cine urăşte, sau cine pe cine dispreţuieşte. Acum până şi mie îmi este greu să fac această distincţie. Graniţele dintre "noi" şi "voi" au devenit atât de flexibile, încât unii care până mai ieri făceau parte dintr-o tabără, acum pot fi întâlniţi dincolo, şi invers.
De altfel, ca să înţelegem ce se întâmplă, va trebui probabil să redefinim cele două concepte, sau să căutăm altele. Pentru că între timp s-a schimbat atât contextul problemei, cât şi problema ca atare. Nu mai e în joc marota unirii cu ţara mamă, ci independenţa eMoldovei. Şi nu mai sunt unioniştii împotriva antiunioniştilor, ci trădătorii ruşi, români şi sârbi împotriva patrioţilor români şi moldoveni.
Însă nici acest tip de luptă surdă nu e nouă. Se pare că se repetă ceea ce s-a mai întâmplat, daca nu mă înşel, pe vremea celei dintâi uniri. Şi atunci patrioţii au avut de înfruntat nişte hoarde străine de neam, doar că din altă direcţie. Şi atunci lupta a fost acerbă şi plină de momente dramatice, numai că eu, nefiind martor direct, ci doar post factum, n-am avut "plăcerea" să asist şi să iau notiţe.
N-am să încerc să definesc ceea ce se întâmplă, cum n-am să încerc nici să aflu de ce se întâmplă, şi de ce nimeni nu învaţă nimic din istorie. Pentru mine lucrurile aproape că sunt clare. În momentul în care se întâlnesc doi oameni, indiferent în ce context şi indiferent în ce timp, nu poate ieşi nimic bun. Natura i-a înzestrat cu creier şi pasiune. Însă, din păcate, se pare că a greşit proporţiile...
Şi vin nebuni să facă schi.
A. Păunescu
Mă încearcă un sentiment ciudat. Pentru prima dată, de mult timp, am impresia că nu mai sunt "acasă". Şi asta nu pentru că nu m-ar vrea nimeni aici sau pentru că nu-mi pot regăsi locul, ci pur şi simplu pentru că nu mai este ca altădată, când găseam mereu pe cineva cu care să beau o bere, să schimb o vorbă şi să fac haz de necazul altora.
Ultima dată când se făcea război, şi se dădeau lupte de felul celor de acum, era parcă mai clar cine pe cine atacă, cine pe cine urăşte, sau cine pe cine dispreţuieşte. Acum până şi mie îmi este greu să fac această distincţie. Graniţele dintre "noi" şi "voi" au devenit atât de flexibile, încât unii care până mai ieri făceau parte dintr-o tabără, acum pot fi întâlniţi dincolo, şi invers.
De altfel, ca să înţelegem ce se întâmplă, va trebui probabil să redefinim cele două concepte, sau să căutăm altele. Pentru că între timp s-a schimbat atât contextul problemei, cât şi problema ca atare. Nu mai e în joc marota unirii cu ţara mamă, ci independenţa eMoldovei. Şi nu mai sunt unioniştii împotriva antiunioniştilor, ci trădătorii ruşi, români şi sârbi împotriva patrioţilor români şi moldoveni.
Însă nici acest tip de luptă surdă nu e nouă. Se pare că se repetă ceea ce s-a mai întâmplat, daca nu mă înşel, pe vremea celei dintâi uniri. Şi atunci patrioţii au avut de înfruntat nişte hoarde străine de neam, doar că din altă direcţie. Şi atunci lupta a fost acerbă şi plină de momente dramatice, numai că eu, nefiind martor direct, ci doar post factum, n-am avut "plăcerea" să asist şi să iau notiţe.
N-am să încerc să definesc ceea ce se întâmplă, cum n-am să încerc nici să aflu de ce se întâmplă, şi de ce nimeni nu învaţă nimic din istorie. Pentru mine lucrurile aproape că sunt clare. În momentul în care se întâlnesc doi oameni, indiferent în ce context şi indiferent în ce timp, nu poate ieşi nimic bun. Natura i-a înzestrat cu creier şi pasiune. Însă, din păcate, se pare că a greşit proporţiile...
Facebook
Twitter
Discord
Comments
V
Pai cum, stimabile ?
Daca ne intilnim noi doi la Iunion si bem un tap, se cheama ca iese ceva rau ?
Sa avem pardon !
Si mai si ! Daca te intilnesti matale cu cocoana. Nu spui care, ca sunt amic.
Ei ? Si din asta iese ceva rau ?
Cum spusei si Dumnezeului nostru alternativ, pe 50 Hz, lasa laturile la strada, amice ! Asa e intotdeauna la strada.
Mai bine sa ne grijim de curatenia casei noastre.
suntem ceea ce suntem, pentru că suntem o specie care s-a adaptat la condițiile în care trăiește, ceea ce i-a permis o evoluție mai rapidă decât a celorlalte.... mă rog, după teoriile unanim acceptate în prezent...
așa că, „bucuroși le-om duce toate” și ne adaptăm la ceea ce avem...
altfel, sentimentul de însingurare ne va „termina”...
și nu asta dorim, nu? 🙂
moncher, io o sa zic simplu si drept ca nu inteleg.
nu inteleg unde e Iunionul, nu inteleg unde ii cauti pe amicii de care zici ca nu-i mai gasesti, nu mai inteleg nimic.
poate ma lamureste Zoe.
- Zoeeeeeeeeeee!!!!!!
"Am ținut multe lucruri în mâna și le-am pierdut, dar ceea ce am încredințat în mâinile lui Dumnezeu este al meu și astăzi."
copil matur!
cu exceptia citorva idealisti, in Moldova nu exista lupta dintre unionisti si antiunionisti, rusi si antirusi, clonari si anticlonari etc. In Moldova se duce lupta pentru ciolan! Iar exceptiile amintite sint destul de putine.
Vote for me in South Basarabia, I'm in Democratic Party of Moldova. Send me PM for tickets and bread.
Chucky Z, we send you some tomatoes too D
Nu este rau ca se lupta cot la cot maestre, ne respectam divergentele si bem pentru punctele in comun ...e mai sanatos asa !
cred ca esti mai bine venit decat poti crede...
v