Romania - A bridge too far

Day 479, 04:51 Published in Romania Romania by andyr

Buna ziua Romania,

Inainte de a incepe propriu-zis acest articol, vreau sa clarific o anumita pozitie. Am fost si voi fi intotdeauna alaturi de conducerea Romaniei in toate actiunile care tin de siguranta si viitorul Romaniei in acest joc. Mi-am exprimat atat sprijinul teoretic, cat si practic, ocupandu-ma in ultimele zile de organizarea si recrutarea Vanatorilor de Munte(profit de ocazie pentru a va invita sa recititi acest articol si sa aplicati daca indepliniti conditiile necesare).

Totusi, uneori este necesar ca actuala guvernare UGD sa primeasca anumite atentionari cu privire la greselile pe care le face sau le-a facut, pentru ca viitoarele guvernari sa nu le mai repete si pentru ca Romania sa devina mai puternica prin eliminarea erorilor din procesele de decizie. Totodata, este necesar ca aceste atentionari sa ofere si solutii, nu doar sa sublinieze niste probleme. Este ceea ce eu numesc critica constructiva, si este ceea ce am vazut in articolele lui newcx7 si Hattor.

La declansarea operatiunii "Alexandru cel Mare", pe topicul de Sedinte inchise al Congresului Romaniei a fost postat planul operatiunii, precum si cateva detalii strategice, militare si financiare. In acel moment UGD detinea majoritatea absoluta in Guvern, necesara declararii razboiului, astfel incat replyurile la acel topic au fost doar de genu "de acord", "de acord". Am fost SINGURUL congressman care a pus intrebari cu privire la acel plan (intrebari ramase fara raspuns, pentru ca probabil nimeni din conducerea tarii nu s-a obosit sa se uite pe ele, singura incercare de a explica ceva venind de la ... un congressman PL) si am fost singurul care si-a manifestat public intentia de a se abtine de la acel vot. Abtinerea mea a venit ca urmare a lipsei raspunsurilor guvernului UGD, moment in care am considerat ca nu mi s-a oferit toate detaliile pentru a putea lua o decizie in cunostinta de cauza.

Aveti mai jos 2 linkuri spre 2 screenshoturi cu posturile mele (nu sunt accesibile tuturor, fiind pe topicul de Sedinte inchise al Guvernului); am cenzurat doar o anumita parte a postarii mele care se referea la o parte a planului care are inca sanse sa fie indeplinita si nu ar trebui facuta publica deocamdata.

http://www.flickr.com/photos/23965962@N05/3350600677/sizes/o/

http://www.flickr.com/photos/23965962@N05/3350600721/sizes/o/

Puteti observa, in cele ce urmeaza, corespondenta clara intre problemele pe care le-am ridicat atunci si problemele pe care le-am avut in ultima saptamana.

1) Lipsa de strategie
Ziceam atunci ca in orice manual de strategie militara, este o decizie proasta sa ataci intr-un singur loc, fara diversiuni sau atacuri secundare ale aliatilor, exceptand cazul in care ai o forta mult superioara inamicului (ceea ce nu era cazul). Deschiderea unor fronturi secundare (in Mexic, Franta, etc) sau deschiderea de RWuri, adica exact ceea ce se intampla acum, ar fi mutat o parte din forta PEACE pe acele fronturi.

Este de observat ca revigorarea Romaniei si echilibrarea frontului s-a produs exact cand s-a inceput lupta pe mai multe fronturi. Explicatia este simpla - este imposibil sa muti 5000 de americani sa lupte pentru Romania, dar le poti folosi forta deschizand un front in US si consumand resursele PEACE, situatia repetandu-se pentru Spania.

2) Lipsa de sustinere in ATLANTIS/lipsa de pregatire a aliatilor.
Avertizam tot atunci despre lipsa de sustinere a Statelor Unite, Canadei si UKului pentru aceasta actiune, cat si cu privire la lipsa de pregatire/lipsa capacitatii militare a unor aliati. Norvegia inca nu isi revenise dupa TOul rusesc, Polonia si Croatia (desi state destul de mari) nu au o armata care sa conteze intr-un conflict deschis cu PEACE. Motive pentru care am solicitat amanarea operatiunii cu cel putin 2 saptamani, care sa ne permita sa reglam aceste detalii si sa intram pregatiti in razboi. Propunere, inca o data, ignorata.

Exact lucrurile asupra carora avertizam s-au intamplat - singurii care ne-au sustinut au fost Suedia, Finlanda si Spania, dupa cum puteti vedea in articolul excelent al lui sebahmah.

3) Problema Ungariei
O a treia problema pe care am ridicat-o atunci a fost cea a Ungariei. Dupa prima pagina din manualul de strategie militara (mentionata la punctul a) ), la a doua pagina veti gasi propunerea de a nu iti imparti fortele in mai multe lupte. Granita de vest trebuia securizata INAINTE de atacul asupra Indoneziei. Am ales sa neglijam acea directie (citez din memorie, "noi nu ne batem cu astia micii, ne luam in piept cu fortele principale din PEACE"). Consecintele le-am vazut cu totii.

Intrebarea logica este "Cum rezolvam problema Ungariei ?". Au fost (daca nu ma insel) vreo 4 propuneri de pace, toate refuzate de Ungaria. Eu as fi pus o situatie simpla pe masa negocierilor : sunteti de acord cu o pace care sa insemne retrocedarea regiunilor maghiare contra sumei de (sa zicem) 5000 gold, sau va radem de pe harta. Eram - atunci - in pozitia de a face acest lucru. Toata forta existenta in WSR putea fi indreptata in acea directie, exista si Croatia (poate si Polonia) in zona.

Desigur, se pot discuta multe scenarii pe aceasta tema. Important este ca am fi luptat intr-o singura directie, Indonezia ar fi putut fi blocata de Pakistan, si poate lucrurile ar fi decurs altfel. De altfel, parerea mea este ca nici nu am fi ajuns aici, si ca, fiind pusi in fata unei decizii clare si ferme de "exterminare", Ungaria ar fi acceptat varianta pacii si a despagubirilor de razboi.

O ultima mentiune/problema identificata aici ar fi ca am fi avut cateva mii de unguri pe capul nostru. La inceput ar fi fost greu, dar eu as intreba cati din cei cateva mii (90% incepatori) ar fi supravietuit dupa o luna, fara tara, fara conexiuni intre ei, fara programe ale Ungariei de crestere si antrenament, samd. Facand o paralela cu precedentul Rusiei si cu ce s-a intamplat atunci, nu cred ca ar fi ramas mai mult de 200-300 de oameni dupa primele 2 luni. Da, ar fi fost nevoie de putina organizare la alegerile pentru congres/presedintie, dar pe termen mediu, problema ar fi fost rezolvata.

4) Lipsa implicarii populatiei in structuri militare
Intrebam intr-un articol precedent care este rezultatul recrutarii in echipele Bravo si de ce acest program nu a fost continuat si dezvoltat. Din nou, nu am primit un raspuns foarte clar. Situatia reala este ca structurile militare au ramas - in majoritatea lor - in aceeasi structura de acum cateva luni,
numarul oamenilor noi primiti in perioada 5 ianuarie - 5 martie fiind ~50, maxim 100 de oameni pentru toate organizatiile militare. Acest punct, alaturi de punctul b) care urmeaza, au dus la un adevarat haos in primele zile de lupte.

5) Lipsa unor ordine clare
De cele mai multe ori in primele zile, ordinele au lipsit, astfel incat lumea se intreba unde trebuie sa lupte si de ce. Nu vreau sa ajung sa condamn lipsa de interes a unor persoane, dar se puteau da ordine mult mai clare, precise, si am fi evitat pierderea a zeci de mii de damage pierdute pe regiuni neimportante doar din cauza ca oamenii nu erau informati. Ajunsesem chiar la un moment hilar cand in ziarul presedintelui oamenii erau indemnati sa lupte intr-o anumita regiune, iar in ziarului MoD erau indemnati sa lupte in alta regiune.

6) Lipsa unei unitati de ajutorare a populatiei.
Dupa banarea Crucii Rosii survenita in mandatul trecut, aceasta unitate si-a desfasurat activitatea in mod sporadic. Am solicitat trecerea acestei unitati in subordinea statului, urmand a fi considerata unitate de utilitate nationala. Din nou, am fost ignorat, Crucea Rosie ramanand o initiativa privata aproape moarta si ajungandu-se in situatia in care Crucea Rosie nu a oferit in peste o saptamana de lupte zilnice nici macar un gift. Spre deosebire de noi, indonezienii au avut o "Cruce Rosie" a ei, care a distribuit - dupa estimarile mele - peste 3000 de gifturi populatiei, rezultand in 6000 de wellness suplimentar pentru populatia indoneziana (nu stiu ce s-a intamplat in Ungaria si daca au avut si ei un program similar).

7) Subestimarea necesarului de Wellness Packs
In prezentarea planului Alexandru cel Mare, actuala guvernare a estimat necesarul de gold pentru wellness packs la 800 de gold pentru 7 zile de lupta continua impotriva Indoneziei. Am avertizat (din nou) ca este o estimare cel putin optimista, suma necesara fiind cel putin tripla. Din nou am fost ignorat, din nou am avut dreptate.

😎 Subestimarea necesarului de arme
Intrebam - din nou - care sunt stocurile de arme existente in companiile private si cam care e necesarul de arme pentru populatie pentru luptele zilnice. Aceasta intrebare a fost pusa degeaba - asa cum ziceam intr-un articol anterior, multe din companiile de arme sau de fier isi incetasera productia sau angajasera oameni cu skilluri mici din cauza lipsei razboaielor de antrenament (alta problema pe care nu mai insist). Ca si inainte, nu am primit nici un raspuns. Rezultatul a fost ca dupa maxim 2 zile de lupta piata de arme era aproape goala, preturile imense si multa lume care lupta cu mainile goale.

Nu mai intru in detalii referitor la alte erori facute in timpul razboiului, pentru ca au fost discutate si rediscutate. Tot ce v-am prezentat mai sus sunt probleme pe care le-am ridicat pe 21 februarie, INAINTE de inceperea intregii operatiuni. Daca orice responsabil din guvernarea UGD ar fi aruncat
macar o privire pe problemele de mai sus si s-ar fi gandit ca "Bai, poate omul asta are oarecare dreptate, chiar daca e din PL", ar fi incercat sa imi raspunda sau sa discutam anumite puncte de acolo, situatia ar fi fost - poate - cu totul alta.

In continuare, tot ce putem sa facem este sa ne reorganizam, sa incercam sa rezolvam problemele de mai sus (care pot fi rezolvate acum) si sa incercam sa ne indeplinim obiectivele - adica recuperarea teritoriilor cucerite de Indonezia. Exista un plan, exista niste obiective, exista oameni si actiuni care in sfarsit s-au pus in miscare, exista posibilitatea de a redeveni ce-am fost si, vorba unui clasic, mai mult decat atat.

Hai Romania !

andyr.

P.S. Cei care au vazut filmul la care fac referire in titlul vor intelege si legatura dintre titlu si continutul articolului. Pentru cei care nu l-au vazut, il recomand din toata inima 🙂.