Ochii cat cepele.

Day 2,042, 09:43 • Published in Romania Romania • by brouvi

Acesta este un articol scris ca urmare a acestui concurs :http://www.erepublik.com/en/article/concurs-brainstorming-party-ndash-edi-ia-a-noua-ndash-o-icirc-nt-acirc-mplare-haioas-din-via-a-mea-2279051/1/20


Erepublik. Jocul in care, cea mai de pretuit moneda este omul si prietenia lui.
Aceasta, se desfasoara de cele mai multe ori, pe chaturile um urilor, unde oamenii se cunosc si isi croiesc un destin impreuna, in ceea ce priveste eRomania. Cateodata insa, se intampla ca acesti oameni sa se intalneasca si in rl, si atunci vezi ca tot ceea ce stiai despre cineva este dat peste cap de realitatea simpla si prezenta .

Cam asa s-a intamplat si la mine, cand, pregatindu-mi venirea in Bucuresti, am luat legatura cu cativa prieteni de pe joc, in vederea gasirii unei chirii. Si incep sa caut . Ma duc la musashi, imi spune : " vino ca ne descurcam noi ", o caut si pe Alina V si imi spune : "Tirane, uite am gasit pe cineva, si poti sta la el, uite nr lui de telefon, si te intelegi" . Perfect ! Totul s-a desfasurat atat de usor ! Dimineata, la ora 5, sunt deja in taxiul care ma va duce la gara. Iau autobuzul, si o tai catre Bucuresti. Odata ajuns, ma uit la ceas, era ora 8. "Nu o pot suna la ora asta pe Alina, mai bine mai astept o tzara pe aici, macar sa se faca ora 9 " . Sigur, am asteptat. Numai ca, pana la ora 8.10 neavand rabdare sa mai stau in ploaie. Si cum am renuntat si la tigari ( da, am deja 6 luni ) nu mi-a ramas decat sa pun mana pe telefon .

-Sarut mana Alina, brouvi sunt .
- Buna, tirane. Asa cu noaptea in cap ? Asteapta-ma in parc, langa ceas, pentru ca voi veni si eu .

Nu era problema, stiam sigur ca o sa apara o femeie, insa eu nu mai vazusem o poza cu Alina de vreo 3 ani si-o litra , asadar, eram oarecum curios de persoana care va sa apara.

-Buna, Tirane ! Alina V !
-Sarut mana Alina, brouvi ! Ma bucur sa te cunosc .
-Well, spune ea, pana sa trezeste respectivul cu chiria, haide sa iti lasi bagajele la mine.

In regula. Odata ajuns la ea, vine intrebarea pe care o asteptam :

-Ti-e foame ?
-Nu prea, nu vreau sa deranjez, multumesc frumos.
-Deci, ti-e foame, spune ea, hai sa gatim ceva .
Aici intra fondul muzical recomandat : http://www.youtube.com/watch?v=vHJPk2p8Xzk
Fuck, eu si gateala, baba si mitraliera. Adica, babei daca ii explici neste lucruri, s-ar putea sa faca ceva dmg. La mine dmg ul era garantat, dar nu in directia corecta, fiind un veritabil antitalent in ale bucatariei.Exceptie desigur, degustarea si cautatul in cratita pentru portiile urmatoare .

Dar, nu aveam nici un atu cu care sa negociez neimplicarea mea in acest proces, astfel ca, in cateva minute ma vad cu 6 cepe in mana.

-Curata-le si taie-le cubulete !

Ordinul odata venit, m-a intristat. Cum dracu sa fac eu asta ? Adica, eu mi-s inginer, nu mi-a spus nici de latura cubului, nici de numarul de cuburi. Ce ordin e asta ? In fine, ii dau bataie .
Sentimentele precedente de vinovatie si toate datoriile aferente, m-au lovit in acele momente, creandu-mi o stare in care as fi inecat toti soriceii. Si nu taiasem decat 2 cepe !!! Restul de 4, ma priveau amenintator. FUck ! Unde sunt ajutoarele cand ai nevoie de ele ?

Alina isi continua treaba vorbind despre niste situatii din gn-muntenia ( acolo ne-am cunoscut si am facut parte din aceeasi echipa ), in timp ce eu, incepusem sa ii injur si pe unguri si pe polaci, si toate cepele din lume.
Trei. Am reusit sa dovedesc 3 . Plangeam. Si nu de bucurie, nici de tristete, ci ca urmare a ordinului indecis dat de gazda mea pentru o zi.
"Doamne, cum le tai eu pe celelalte ? "
Intr-un moment de inspiratie divina, ii spun :
- E bine asa ?
Se intoarce catre mine, si vede un urs de 100 de kile, plangand de la niste cepe.

- Vai de mine, spune ea, asa rau este ?
- Eh, se putea si mai si, spun eu incercand sa bravez.
-Lasa-ma pe mine ca le tai eu !
"Deci exista un Dumnezeu !" zic eu in gand, pasandu-i cele mai blestemate trei cepe existente.

-Uite, spune Alina V, ia si macina niste piper .
-Sigur, zic eu triumfator, stiind ca nimic rau nu are ce sa se intample .

Iar respectivul agregat de macinare a piperului, un cub cu latura de 10 cm, si cu o manivela din care roteai destul de usor, Iau vreo 30 de boabe de piper, din care vreo 10 le scap printre degete . "Bine ca nu se uita" zic eu, asteptand cu si mai mare nerabdare telefonul omului cu chiria. Si incep sa macin. Numai ca, la un moment dat, Alina imi spune ceva ( nu mai stiu ce), eu ma sperii, si, printr-un sertaras al agregatului,invizibil pana atunci, scap jos tot piperul macinat cu atata tragere de inima si ardoare . Imi zic : " cred ca femeia aceasta se va bucura imens cand va scapa de mine "


Sigur ca, fiind o doamna deosebita, Alina V m-a tratat si cu clatite cu ciocolata. Fatalitatea a facut insa, ca numarul acestora sa fie impar, si, dupa o lunga privire la cea din urma clatita, incepe dialogul.

-Draga mea Alina V, pentru aceasta ultima clatita, ne vom bate ! Vom lupta pentru ea pana a capat !
-Ha ! Din asta imi esti, Iuda. Pentru asta, te trec pe oboj ! Pardon, pe raboj !
-Nu puteai sa ma treci si tu pe Ivana Ika, zic eu, neluandu-mi privirea de la cea de pe urma, si intotdeauna cea mai buna clatita .



Multumesc samurai, multumesc Alina.