Mic manual de dragoste de ţară
irizorr
Dragostea de ţară, care ne-a unit pe toţi cândva şi ne-a făcut să vibrăm, să cântăm, să chiuim cucerind lumea, e praf şi pulbere. Interesele personale i-au luat locul. Românii se luptă cu români, de parcă n-ar mai avea cu cine. Ăştia suntem noi, oare? Nu cred. Nu voi crede niciodată.
Uneori cuvintele mă depăşesc, pentru că totul e stare de spirit. Greu, foarte greu de tradus în cuvinte. Voi încerca totuşi să vă dau aici câteva sugestii, pentru ca la sfârşit să vă pun o întrebare.
• Căutaţi prezenţa oamenilor nesofisticaţi, cu suflet bun şi deschis. Îi puteţi găsi pretutindeni, dacă nu vă ascundeţi de ei în dosul unor măşti sau nu vă puneţi cu ei pe poziţii de forţă.
• Sărutaţi din când în când mâna mamei şi-a tatei. Îmbrăţişaţi-i.
• Întâlniţi-vă cu rudele. Cu cât mai multe cu atât mai bine.
• Priviţi oamenii în ochi, direct şi simplu, mai ales când vorbiţi cu ei.
• Veseliţi-vă, deschideţi-vă faţă de prieteni, râdeţi cât mai mult, dar nu de alţii.
• Jucaţi-vă. Orice jocuri, de gândire dar mai ales de mişcare.
• Mergeţi din când în când undeva, la ţară. Scoateţi apă dintr-o fântână. Puteţi pune mâna şi pe o sapă, o cazma, un topor sau o greblă. Nu muşcă.
• Dacă aveţi bunici, rugaţi-i să vă spună o poveste înainte de culcare. Nu contează ce vârstă aveţi.
• Întrebaţi un bătrân despre horă, despre clacă, despre hainele de pe vremuri, fus, vârteniţă, scoarţe, colinde... Întrebaţi-l şi despre vremurile de război.
• Dacă sunteţi în străinătate, prindeţi pe un perete spre răsărit un obiect de acasă: icoană, tablou, fotografie, carpetă... E bun când vi se face dor.
• La televizor uitaţi-vă şi pe canale cu ştiri pozitive (dacă găsiţi) şi filme documentare.
• Opriţi din când în când televizorul, calculatorul, telefonul mobil. Au şi ele nevoie să se mai răcească. Întrebaţi o persoană de peste 40 de ani cum se putea trăi cândva fără ele.
• Ieşiţi în natură, singur sau în grup, fără maşină, motocicletă, grătare. E neaşteptat de aproape de oraş. Ascultaţi-i sunetele. Priviţi de aproape iarba, copacii, floricelele, gâzele. O primă constatare: vă veţi întoarce acasă la pas de 2 ori mai domol decât cel cu care aţi plecat.
• Aşezaţi-vă sau întindeţi-vă pe o piatră, pe o stâncă şi staţi aşa fără să socotiţi timpul, îndepărtându-vă gândurile. Acelaşi lucru, stând pe malul unui râu. Sau pe ţărmul mării, preferabil dimineaţa să prindeţi răsăritul (mulţumesc, Alter Dio).
• Cutreieraţi drumuri şi cărări de munte. În grup sau chiar de unul singur. Nu vă fie teamă.
• Atingeţi cu mâna scoarţa unui copac. Îmbrăţişaţi-l. Nu vă fie jenă. Lipiţi urechea de el. Ascultaţi-l.
• Mirosiţi o floare sălbatică sau dintr-o grădină – nu de la florărie. Nu uitaţi să şi expiraţi.
• Dacă aveţi un aparat foto şi-i faceţi unei flori sălbatice o poză de-aproape, acasă pe calculator veţi vedea ce n-aţi mai văzut. Nu căutaţi astfel de imagini pe internet. Căutaţi-le mai aproape de voi.
• Când mergeţi pe stradă, ridicaţi ochii din pământ, oricâte gânduri şi necazuri v-ar frământa. Trupul drept, fruntea sus, pieptul puţin în afară. Calm, fără orgoliu.
• Priviţi din când în când cerul. Doar cât să ştiţi că există. Cât de des ridicaţi privirea spre cer, când sunteţi pe stradă? Dacă deasupra oraşului ar fi un acoperiş, aţi sesiza diferenţa?
• Priviţi cerul noaptea, la ţară, întinşi pe iarbă. Sunt miliarde de stele. Căutaţi-le pe cele mai luminoase. Urmăriţi-le pe cele mişcătoare. Întrebaţi-vă despre ele. Întindeţi mâna. Nu par foarte aproape? Sau ţineţi-vă bine de iarbă, să nu cădeţi în nemărginit.
• Ascultaţi muzică. Faceţi diferenţa între muzica la modă şi cea melodioasă, cea mişto şi cea de calitate.
• Citiţi din când în când o carte. Aproape nu contează care. Veţi înţelege mai bine ce se întâmplă în lume şi în voi înşivă.
• Deschideţi o carte de istorie. Răsfoiţi-o, priviţi-i pozele. Citiţi. Data viitoare schimbaţi cartea. Istoria diferă de la o carte la alta.
• Mergeţi la un muzeu, la oricare. Aţi vizitat toate muzeele din oraşul vostru?
• Când vă culcaţi, amintiţi-vă de ceva frumos din cursul zilei şi visaţi un pic la ziua de mâine. Nu contează cât e de realizabil.
• Puneţi-vă din când în când întrebarea: ce sunt eu? cine sunt eu?
E cineva care a trăit măcar câteva din aceste lucruri, şi totuşi consideră că avem o ţară de rahat şi un popor de rataţi?
Comments
Aş putea citi opera completă, sau voi fi nevoit să mă mulţumesc doar cu fragmentele expuse?
Tinand cont de media de varsta din erep, multe din cele enumerate sunt amanate pe principiul: Nu am timp de astea acum.
Dar toti ne iubim tara, garantat, indiferent ce declama unii in public, in adancul sufletului nu te poti rupe decat daca nu ai inima.
Aceia care nu simt nimic sunt rebuturi.
vooot 😃 Nu are mare legatura cu eRep dar jucatorii de aici vin din Romania reala, deci ne este inutil. Felicitari pentru un articol bun! Subscriu ultimelor 2 fraze scrise de googoodoll
@googoodoll
Cunosc români care susţin cu toată convingerea că urăsc România. Că nu le pasă că au plecat, că nu le e dor. Ciudat e că nu-i consider deloc rebuturi. Sunt oameni de treabă, dar nu văd - sau nu vor să vadă - anumite lucruri.
@Norman Assante:
🙂 nu am opere de-astea
ok. dar nu inteleg de ce la prima sugestie trebuie neaparat cautata prezenţa oamenilor "nesofisticaţi".
Iorga, Eliade, Brancusi, Labis, Enescu nu cred ca erau simpli. Nu cred ca sintem un popor de oameni simpli.
Si nu, nu avem o tara de rahat
Cineva spunea (nu mai ştiu cine) că rafinamentul este prima fază a decăderii unei civilizaţii.
Oamenii toţi sunt complecşi. Sofisticăria însă poate ascunde calea simplă şi dreaptă, să zic aşa.
Părerea mea, desigur.
tara mea e ceea mai frumoasa , desigur ca sunt si alte frumuseti prin jur....
Bine. Scuze de intirziere insa a cautat in arhive asta :
http://www.erepublik.com/en/article/noi-si-ai-nostriiiiiii-p-697667/1/20">http://www.erepublik.com/en/article/noi-[..]1/20
Simplitatea de care vorbesti tu nu inseamna cu necesitate "taria de caracter", "inalta moralitate" etc, ci, mai degraba, e urmarea practicilor endogame, traditional romanesti, de societate rurala inchisa.
Gindeste-te cite exemple de persoane duplicitare cunosti tu, care beau, merg la femei, etc, si Duminica sunt prezenta la biserica, mai mult ca ritual social (de aia zice si Trcescu ca e riscant in Romania daca nu esti ipocrit).
Din fericire tot mai multi tineri se departeaza de aceste modele de societate agrara (ca tip de civilizatie).
Spiritul acesta interogativ e dovada de inteligenta si imaginatie individuala.
Hiba e alta.
Toti romanii vor sa fie sefi sau, cel putin, se imagineaza mai frumosi si destepti decit ceilalti. Multi nu au sa recunoasca, ca nu da bine sa fii sincer pe tema asta (iar Ipocrizia).
Frumos asta cu simtirea, cu traditia dar ... e deja un exod de romani care pleaca din Romania. In general de foame.
Toate cele bune !
Drăguţ link. Asemănător şi totodată diferit de ce-am sris eu aici. Poate mai „balcanic“, în sensul comico-fatalist.
Acuma, la comentariul tău ar fi de adăugat alte 10 comentarii. În orie caz, nu te contrazic.
Cele bune, asemenea!
Maniu, cam multe citate din Turcescu.
Pana si cei stabiliti de mult prin tari straine tanjesc sa se intoarca acasa.Daca nu acum, intr-o zi.Dar isi doresc.
googoodoll
Frumos articol!
bre Maniu, ce draq ai azi de esti asa gaunos? 🙂
Esti asa, nu stiu cum.. ca:
Curg zilele spre cimitir
Trist, una câte una...
Frumos...chiar aveam nevoie deun astfel de articol 🙂
1. stiri negative care iti strica buna dispozitie chiar de la ora 7
( cine nu ma crede sa se uite zilnic la mult laudatul Protv la ora 7 dimi prima stire fara exceptie este o crima, ori un viol sau un accident soldat cu morti )
2. promovarea in politica, mass-media si in mediul de afaceri al unor oameni "mici", care apoi devin modele pt tanara generatie, de multe ori acestia sunt de etnie NEromana ( Iliescu, Tariceanu, Basescu, Bogdan Olteanu, Nastase(adrian), Patapievici, Becali Marko, Tokes, toate pramatiile amneliste, etc, lista e FOARTE lunga ) sau de etnie romana dar care au fost puternic corupti.
3. subminarea, indepartarea, discreditarea tuturor oamenilor valorosi ai neamului romanesc , de etnie romana mai ales ( Antonescu, Eminescu(toata lumea ii stie poeziile dar oare cati iau citit publicistica?), Densusianu, Iorga, Arsenie Boca etc, aici lista e si mai lunga.
4. prin distrugerea sistematica a economiei de catre elementele alogene se incearca si din pacate de cativa ani se reuseste crearea unui exod de romani, pt ca asa e cel mai usor sa distrugi o tara, nu cu arme, ci sa ii faci pe locuitori sa pelce de buna voie si nesiliti de nimeni, iar asta o faci inoculandu-le in cap idea de tara nashpa si de natie nashpa , sau cum spunea "tatucul" culurii "romanesti", iminentul patapievici : "Romania este o fecala pe care au urinat toti"
concluzia mea e ce imnul Trezeste-te Romane are acum o insemnatate mai mare decat avea acum un secol
...un amănunt nesemnificativ: "😉eşteaptă-te" 🙂
Evident ca orice generalizare e o greseala, dar un spatiu care secreteaza cocalari si rromani verzi (principalele tipuri umane din societatea romaneasca) merita expresii chiar mai tari!
A,ca si chestie,daca cineva face o declaratie dura vizavi de tara sau natie,nu-nseamna neaparat ca le si uraste...mai depinde si de context:"Tara minora,tara de secaturi!"-asa-i ca suna greu?!Goga a spus-o,si avea al dracu' de mare dreptate la momentul respectiv...Si poate ca nu numai atunci...
LOL, am scris in graba eram in pauza dintre joburi 😃