Las' ca-i bine si-asa rau...

Day 1,878, 00:58 Published in Romania Austria by Marius Muntean


Situatia Romaniei, de o culoare asemanatoare zapezii imbacsite de raitele masinilor de pe o strada intens circulata (cacanie, mai precis), nu isi are sursa nici in prea-fericitul Valahian, shaf al poporului romano-zmeu, nici in congressmanii obezi de avutiile virtuale ale jocului, sau de "nesimtitii" care ataca haotic pe unde ii taie capul. Poate ca multe guri ar spune ca alegerile din solemna zi de Craciun, sau cele de acum 5 zile ar fi putut da o turnura favorabila locuitorilor spatiului Carpato-Danubiano-Pontic, daca rezultatul lor ar fi fost altul.
Ar fi putut Goofree sa faca altfel? Cu siguranta. Ar fi putut sa faca mai bine? Putin probabil. Tactica "capu' la cutie" e rusinoasa si plictisitoare. Romania a insemnat mult in urma cu ceva timp, si renumele ei o obliga. O obliga degeaba, insa. Pentru ca Romania nu mai poate, este tot mai deficitara. Starea deplorabila a natiunii noastre odinioara glorioase este rezultatul plafonarii dinozaurilor, rezultatul baby-boom-urilor fasaite si clonizatoare, rezultatul plictisirii si vicleniei plutonului.
Deci si prin urmare, vremurile in care calcam triumfal, cu toate panzele sus, au apus tragic, iar soarele a rasarit pentru adversarii nostri mai daruiti, mai implicati, mai hotarati.

Asadar, este vina noastra, a tuturor, ca nu suntem mai polaci, sau mai unguri. Si este vina lor ca au nerusinarea sa stea sub pavaza unui parteneriat ce cuprinde 3 super-puteri apropiate geografic. Prima dintre cele trei tari (Ungaria, Polonia si Serbia), care va concluziona ca jocul devine monoton asa, si va trada celelalte doua tovarase, pentru a trece de partea oropsitilor romano-croato-portughezo-etc eden-ici, va castiga vesnicul meu respect si eterna mea apreciere.