Istoria nespusa a Zilei Unirii

Day 1,800, 06:02 Published in Republic of Moldova Republic of Moldova by MoLDefender
Istoriografia comunista practic a sters din manualele de istorie puternicele si violentele manifestatii din Iasi si din Moldova mai bogata impotriva Bucurestiului si a Munteniei. Asa-numitul "separatism moldovean" a fost considerat de PCR un subiect tabu. Unirea a fost atunci un act preponderent politic, foarte putin popular la Iasi. Nume grele ale vremii, precum Gh. Asachi sau Nicolae Sutu, erau antiunionisti virulenti. Miscarea separatista a fost inabusita in singe intr-un final, cu zeci de morti pe strazi. Impartirea institutiilor a fost negociata dur intre Iasi si Bucuresti, primul oras fiind atunci mai mare ca locuitori

Separatismul moldovean

In volumul "Virstele Unirii. De la unitatea etnica la constiinta nationala", istoricul Adrian Cioflanca, de la Institutul "A.D. Xenopol", trateaza un subiect considerat mult timp tabu: separatismul moldovean. Avindu-i ca exponenti principali pe Gheorghe Asachi si Nicolae Istrati, miscarea separatista din Moldova a aparut in 1856, an in care ideea Unirii celor doua Principate prinsese deja un anume contur politic. Separatistii se opuneau ideii de unire motivind prin traditia diferita a celor doua tari, dar, mai ales, prin argumente de ordin practic.

Memorialistul Nicolae Sutu relateaza ca antiunionistii se temeau ca Bucurestiul va deveni noua capitala, iar Moldova va fi marginalizata. Separatistii erau convinsi ca "Iasii si toata Moldova de Sus nu vor fi decit puncte excentrice ale noului stat, interesele moldovenilor vor fi puse in planul doi". Separatistii se asteptau ca muntenii sa domine in timp conducerea politica a Principatelor Unite, iar "moldovenii vor fi siliti sa indure legea muntenilor si sa fie absorbiti mai curind ca un popor cucerit decit ca unul unit cu Tara Romaneasca"
Miscarea separatista, inabusita in singe: zeci de morti pe strazi

Detronarea domnitorului a dat un suflu nou miscarii separatiste, frustrarea atingind apogeul in ziua de 3/15 aprilie 1866. Atunci a izbucnit o importanta manifestatie separatista despre care astazi se mai stiu putine. In acea zi, o duminica, multimea adunata pentru liturghia de la Mitropolie, circa 500 de persoane, a pornit cu mitropolitul in frunte, spre Palatul Administrativ strigind "Jos Unirea!", "Jos Printul strain!", "Traiasca Moldova". Manifestatia a fost inbusita de interventia unui regiment muntean adus special aici, care a tras in directia

manifestantilor si a atacat la baioneta. Numarul victimelor nu se stie precis, pentru ca autoritatile au facut ancheta in cel mai mare secret, dar este vorba oricum de cel putin citeva zeci de morti si alte zeci de raniti.

Si in prezent, episodul separatismul moldovean divizeaza spatiul academic, tinerii cercetatori fiind deranjati de modelul idealizat impus ca ambalaj momentului 1859. "Din pacate, institutiile muzeale perpetueaza imaginea idilizanta a momentului 1859. Un exemplu este chiar Muzeul Unirii, redeschis in 2007 dupa ce a consumat foarte multi bani pentru refacere. Tematica muzeului reia vechiul concept, nationalist, nu este adusa la zi stiintific si nici tehnica muzeala nu este modernizata. Despre controversele si problemele provocate de unire nu se pomeneste si, ca urmare, nici despre miscarea separatista nu veti putea afla ceva din muzeu. Am semnalat aceste lucruri conducerii muzeului, dar fara ecou", explica Adrian Cioflanca.
Fragment din articol publicat in "ziaruldeiasi.ro"
Iubitiva tara Moldoveni!