Intoarcerea la inocenta...

Day 1,995, 00:39 • Published in Romania Romania • by Damayanty


Pentru ca ieri am citit niste comentarii pline de rautate la un articol, am fost indignata si putin revoltata si mi-am adus aminte de copilarie, de inocenta cu care eram inconjuarati, de puritatea sufletului, pierduta odata cu procesul de maturizare.

In lumea asta haotica in care traim, pentru ca dorim mai mult in fiecare zi, exista un moment in care se produce un dezechilibru al inocentei. Nu mai stim sa iubim frumosul, nu mai stim sa percepm lucrurile simple, si trist este ca ne lasam dominati de resentimente, griji, invidie de statutul de “om matur”.

Cea mai frumoasa etapa a vietii, este fara indoiala copilaria, inocenta si naivitatea fac din aceasta , o lume fericita, inconjurata de bine si aparata de puritate, cand nu cunosteam sensul cuvintelor, grija, suferinta, dezamagirea, rautatea….Cand traiam in parfumul imbatator si irepetabil al vietii…..

Cu trecrea timpului, oamenii incep sa isi puna intrebari, sa afle raspunsuri, sa-si doreasca imposibilul uneori. Cu fiecare intrebare ne-am pierdut inocenta, cu fiecare raspuns ne-am indeparat de paradis, si am ajuns niste fiinte letargice, deprimati si rigizi in directia lor catre vise marete, flamanzi dupa recompense si uitand sa mai fim puri si lipsiti de scrupule, uitand sa mai revigoreze din cand in cand prichindelul din noi.




"Copilăria şi inocenţa sunt descoperiri târzii, când amintirile şi greşelile îşi alungesc umbrele. Ni le apropiem prin regret. Nemaiavându-le, ştim ce-am pierdut. Nu e teama copilăriei o obsesie a maturilor?"( Octavian Paler).