Join the new world

http://somokon.com/erep/hitcounter.png">



(This article is about Romania and is for romanian people)



Am fost o data ca niciodata, eu... si cum eram eu asa, imi placea sa merg seara la o taverna din oras. Proprietara avea grija sa imi spuna mereu ultimele barfe. Intr-o seara insa am prins-o foarte suparata. Am intrebat-o ce s-a intamplat. Mi-a raspuns ca afacerea merge foarte prost din cauza crizei, ca pierde bani si ca s-ar putea sa fie nevoita sa renunte la tot. Apoi mi-a spus ca mai bine se nastea in Ve'Doi ca acolo nu ar fi avut problemele astea. Eu nu stiam ce e Ve'Doi insa ea mi-a explicat ca este "pamantul fagaduintei". Mi-a spus ca in Ve'Doi totul este frumos iar oamenii sunt mai buni si au de toate, ca acolo nu exista criza si ca se zice ca pana si Gaina fara Cap si-a gasit capul acolo (Gaina fara Cap este parte a unei legende locale; se spune ca inca mai bantuie zona in cautarea capului pierdut). Ca sa fiu sincer, m-am speriat... am crezut ca face parte din vreo secta si ca "Ve'Doi" e de fapt un fel de Rai al lor insa am continuat sa ii pun intrebari doar asa, din curiozitate.

Auzind discutia noastra, un om care statea intr-un colt mai intunecos m-a chemat la el la masa spunand ca el a fost in Ve'Doi si ca ma poate duce acolo, contra cost, daca vreau. Avea un ochi acoperit, barba deasa si multi cercei in urechi... parea pirat. In plus, pe umar avea o gaina...

Dupa ce mi-a spus ce stie despre acel loc, a scos si o harta pe care era marcat locul unde este Ve'Doi. Nu stiu cum, insa a reusit sa ma convinga... m-am dus acasa, am luat aur-ul pe care il stransesem de-a lungul timpului iar apoi m-am dus in port, unde mi-a zis ca ma asteapta. Avea un echipaj mic, format doar din cativa oameni si o nava cam subreda. Mi-am zis ca probabil au experienta si nu vor fi probleme. Si asa am plecat in cautarea Ve'Doi-ului...

Am navigat spre nord, dupa cum arata harta. Dupa 5 luni, ne pierdusem speranta ca mai ajungem acolo, deja proviziile erau pe terminate si ne saturasem sa vedem doar apa in jurul nostru. Ne-a surprins o furtuna foarte puternica, care parea din alta lume... fulgerele loveau pur si simplu apa de langa noi ! Nava, oricum cam subreda, nu a rezistat furtunii... luam apa prin mai multe locuri si nu puteam face nimic. Ne scufundam... credeam ca ala e sfarsitul. Am incercat sa raman la suprafata apei, pe o scandura, insa o alta scandura a cazut pe mine, m-a lovit puternic si mi-am pierdut cunostinta. Cand am deschis ochii, credeam ca am murit si am ajuns in rai... apa m-a dus la mal, pe o insula unde totul parea ca in basme. Cerul era senin, oceanul era linistit, ca si cum nu ar fi fost niciodata vreo furtuna pe acolo, se vedeau multi palmieri si toti aveau fructe numai bune de mancat ! Am mers putin sa vad "minunea"... intr-un loc era chiar si un mic izvor. Apoi mi-am dat seama: ajunsesem in Ve'Doi si intr-adevar totul era minunat, asa cum se spunea.

Am plecat sa explorez insula si sa caut oamenii care locuiau acolo. La un moment dat am auzit pe cineva cantand undeva, in departare... o voce suava a unei fete. Am continuat sa merg, tinandu-ma parca dupa acea voce care canta. Insa cu cat mergeam mai mult inspre centrul insulei, cu atat insula devenea mai urata si mai ostila. Parca era din ce in ce mai intuneric... am vrut la un moment dat sa mananc niste fructe dintr-un loc, insa erau putrezite. Apoi, la un moment dat, am inceput sa aud un zgomot enervant... se auzea ca atunci cand zboara o musca pe langa tine insa sunetul era mult mai puternic. M-am dus sa vad ce este totusi... imi doresc sa nu fii vazut: era un camp plin de gaini... si niste gandaci zburatori foarte mari (sau ce or fi fost) le atacau... pur si simplu le smulgeau capetele iar apoi gainile alergau fara cap, dintr-o parte in alta, ca si cum isi cautau capul. Am fugit de acolo, fiind ingrozit de ceea ce am vazut... incercam sa ma duc inapoi pe plaja, unde totul parea frumos, insa cu cat incercam sa fug mai repede, parca cu atat ma miscam mai incet, ca si cum ceva m-ar trage inapoi. La un moment dat m-am impiedicat de o piatra, am cazut si mi-am pierdut iar cunostinta.

"Trezeste-te, trezeste-te" ... parea sa imi spuna cineva. Am deschis ochii si ce sa vezi: eram in taverna iar proprietara tot tragea de mine sa ma scol: "Cred ca ai baut cam mult azi". M-am uitat repede in coltul unde statea "piratul". Era acolo. S-a uitat si el la mine si a zambit diabolic, de parca stia ce vazusem. A venit la mine, m-a batut pe umar si a zis: "Necunoscute sunt caile vietii..." iar apoi a plecat.

A trecut mult timp de atunci... insa si acum ma intreb: oare exista Ve'Doi ? A fost totul doar un vis ? Poate o viziune ? Necunoscute sunt caile vietii... intr-adevar.




Sper ca v-a placut povestioara 🙂





SMA.