Europa de Est vs Europa de Vest. Serialul cu inegalitatea

Day 3,557, 11:54 Published in Romania Georgia by dan quijote

Continuam sa incercam sa explicam de ce revolutiile au aparut in Europa de vest si in secolul XVIII. Aparent, puteau sa apara in sute sau mii de alte locuri sau timpuri.

In episodul trecut am vazut care sunt cei trei stalpi pe care se sprijina civilizatia occidentala si cum au evoluat si interactionat de-a lungul anilor.

In episodul de azi incercam sa intelegem de ce vestul si nu estul europei. Pentru episodul acesta de vom folosi de o alta carte: “Why nations fail” a domnilor Acemoglu (economist la MIT) si Robinson (politolog la Universitatea din Chicago, dap, aia unde a lucrat Eliade!)

Conform cartii la inceputul anilor 1300 Europa de Vest si Europa de est erau foarte similare, cu un mic avans al Estului in ceea ce priveste centralizarea structurilor politice. Si in secolul XIV vine ciuma. Infiorator. In multe locuri populatia se injumatateste. Daca cineva avea 10 vecini, pe 5 ii vedea murind. Numarul mortilor e atat de mare incat in multe cazuri nu se mai construiesc morminte individuale ci gropi comune, dar si acestea abia fac fata.



Deci populatia se reduce dramatic. Prin urmare si forta de munca devine mult mai rara. Taranii, angajatii in general, cer salarii mai mari si mai multe drepturi. Desigur acest lucru nu e deloc pe placul “boierilor” care vad ordinea feudala existenta amenintata.

Pana aici lucrurile s-au desfasurat de maniera similara in Est si in Vest, dar aici, in raspunsul nobilimii la cererile muncitorilor apare punctul de divergenta majora. In Vest aristocratia incearca sa reimpuna vechea ordine cu forta. In Anglia apare in 1351 Statute of Labour, o lege care impune oamenilor sa accepte aceleasi conditii laborale care erau valabile inainte de ciuma. Ca urmare taranii se revolta si ajung chiar sa cucereasca Londra. Revolta e invinsa, liderii sunt ucisi, dar legea e abrogata si nobilii accepta noi conditii salariale. Mai mult decat atat, coroana isi vede puterile restranse. Parlamentul are un rol foarte important, de exemplu stabileste nivelul taxelor.

In Est, care era mai bine organizat institutional, aristocratia reuseste sa impuna legi care nu doar ca impiedica distribuirea puterii ci chiar impun conditii mai grele pentru tarani. In loc de a capata mai multe drepturi, taranii sunt legati de glie. Robia e intarita. Aristocratia are putere absoluta.

Apoi apare o sursa de venit foarte importanta, comertul Atlantic. Se deschid rute comerciale cu Africa si America. Se pot face averi enorme.



Din nou, diferentele institutionale joaca un rol foarte important. In Franta si Spania coroana are foarte multa putere si monopolizeaza comertul. In Anglia coroana are puteri limitate si cei care fac averi din comertul Atlantic devin o putere economica si politica si mai importanta. Acestia joaca un rol important in Revolutia Glorioasa, care restrange si mai mult puterile coroanei si garanteaza o serie de drepturi si libertati. E pentru prima data in istorie cand oamenii sunt egali in fata legii! Drepturile individuale si dreptul la proprietate sunt respectate.

Din aceasta cauza Anglia a putut sa se foloseasca de inovatiile tehnologice si sa se inscrie pe traiectoria unei revolutii industriale.

Ca sa recapitulam ultimele doua episoade: iluminismul a adus cunostintele stiintifice si atitudinea de tip “yes we can” necesara pentru inovatii tehnologice si politice. Institutiile politice si economice ale Angliei i-au permis sa se foloseasca de aceste inovatii pentru a genera o revolutie industriala. Institutiile politice ale Frantei au generat o revolutie politica.

Desigur, istoria nu este o stiinta exacta. V-am povestit concluziile acestor doi cercetatori, nu Adevarul absolut. Desi nu cred ca las impresia prin modul in care raspund la comentarii, ma bucur cand cineva ma contrazice si ma face sa apar un punct de vedere sau sa imi schimb punctul de vedere.

Sa ne auzim cu bine!