Erepublik - o istorie a revoltelor

Day 1,199, 02:42 Published in Romania Romania by ghishae
Dragi prieteni

Am urmarit impreuna cu voi desfasurarea evenimentelor de ieri de la anunturile adminilor continuand cu protestele jucatorilor si presedintilor si terminand cu reactia si masurile lui “plato”.
Am vazut cum the_mihai a stat online pana noaptea tarziu incercand sa faca damage control si am vazut presedintele magyar impreuna cu celebra Quicksilver discutand problema cu romanii pe #ero.

Am fost intrebat de Gregory Gallangher ( actualul CP in Ungaria ) ce parere am. I-am raspuns aseara si vreau sa dezvolt aici pentru voi cum vad eu lucrurile. Desi pare pretentios sa cred ca opinia mea este avizata, cred ca cei 3 ani de zile petrecuti in comunitate si faptul ca de-a lungul timpului am ajuns sa cunosc atat oamenii din spatele business-ului erepublik cat si business-ul ca atare da o oarecare legitimitate demersului.

Preambul

Un joc care naste atatea pasiuni si controverse, la toate nivelele, precum erepublik, are fara indoiala in spate o idee geniala. Si tocmai pentru ca ideea e geniala, nivelul de asteptari pe care il genereaza e foarte mare. Si este incredibil de greu sa te ridici la nivelul acestor asteptari ( chiar si in planul jocului, pentru un presedinte de exemplu ). De-al lungul timpului administratia a comis o suita de greseli de management printre care nu ma sfiesc sa enumar calitatea unor oameni din echipa, solutiile tehnice alese, proasta gestionare a relatiei cu investitorii ( ma refer aici la interferentele destructive pe care le are un venture capitalist asupra unui startup ) si comunicarea deseori dezastruasa cu jucatorii.

Acum 2 ani.

In primavara lui 2009 Romania era de departe cea mai puternica tara din erepublik. Gasisem solutia cu care se putea castiga jocul. De fapt era un mix de solutii, o combinatie de organizare, strategie, faptul ca aveam deja o patura de dinozauri cu ceva resures la ciorap si folosirea tuturor chichitelor jocului. Comunitatea romaneasca traia intr-o oarecare simbioza cu adminii. Erau romani de-ai nostrii, le dadeam sugestii, sfaturi, ii ajutam sa descopere si sa rezolve buguri, mergeam la bere cu ei. Evident ca aveam si mici avantaje, de genul aveam unde sa punem o intrebare cu privire la un anumit aspect al jocului ( de genul “ce se intampla daca ...?”) si sa obtinem raspunsul mai rapid decat un jucator din Indonezia de exemplu.

Sub auspiciile unei Romanii de neoprit, adversarii nostrii au mers pe singura solutie pe care o aveau atunci la indemana ( solutie care exista si astazi ): au inceput sa joace in afara regulamentului (folosirea de exploituri si clone). Initial damage-ul acestora nu a influentat balanta de forte dar cu timpul ne-a devenit din ce in ce mai greu sa il contrabalansam. In timpul vacantei de pasti 2009, profitand si de o acalmie traditionala la nivelul comunitatii romanesti, adversarii au lansat contraofensiva.

Evident ca ne-am dat seama ca ceva nu miroase bine si am inceput si noi sa cautam exploituri si sa vanam clone. Si in virtutea celor descoperite, convinsi fiind ca adminii sunt fairplay, le-am raportat. In seara de pomina din 14 mai 2009 cand ne-a fost evident ca balanta de forte a fost stricata iremediabil am abordat la admini si le-am cerut sa ia o masura ( pe care o mai luasera cu 2 randuri anterior ) ce ni s-a parut naturala: sa inghete modulul de razboi pana curata jocul de produse din exploit si clone.

Am fost refuzati intr-un mod condescent(si aici sunt gentil). A urmat un val de proteste, o suita de jucatori care s-au lasat sau si-au pierdut “drive-ul”, celebrul non-combat, amenintari la adresa adminilor, banuri la liderii revoltei ( Han Solo, Ciprinho, TaviTav - jucatori de baza la acea vreme ). Foarte similar cu situatia din zilele noastre, caci vorba aia romanii au inventat cam totul in jocul asta 🙂

Ceea ce nu am inteles noi atunci este ca mai presus de toate erepublik este o afacere. Nu este un proiect personal care s-a transformat in business, este un business de la prima ciorna a jocului. Si in business-ul asta, daca ai un castigator atunci afacerea e cea care pierde.

Acum 1 an

Erepublik ajunge la a 2-a ( de fapt a 3-a ) runda de finantare. Alexis Bonte reuseste sa atraga un capital serios pentru dezvoltarea jocului. Dar odata cu capitalul respectiv vin si niste decizii dezastroase. Ma refer bineinteles la “rising”. O versiune in care s-au investit enorm de multi bani, dar un produs care nu a luat in calcul asteptarile jucatorilor. Au pescuit cele mai redundante idei din comunitate ( pvp, diverisificarea produselor ) si le-au dat o interpretare proprie.

Rezultatul il cunoastem cu totii. In urma lansarii cifrele au scazut dramatic, multi playeri care dadeau valoare jocului s-au lasat si cei care jucau un 2 click relaxant au descoperit ca jocul asta nu-si mai respecta promisiunea ( aceea ca poti sa il joci si intr-un minut pe zi si in 24h/zi )

Impactul a fost atat de dramatic incat erepublik s-a trezit in situatia in care trebuie sa arunce la gunoi multa munca si bani si sa reporneasca practic de la beta pentru a se salva de la naufragiu.

Ceea ce nu au inteles adminii atunci este ca cel mai pretios bun al lor este user base-ul, jucatorii fiind cei care dau valoare produsului ( jocul traieste numai prin prisma actiunilor comunitatii ). Si MMORP inseamna in primul rand massive. Adica multi playeri mici sunt mai valorosi decat cativa playeri mari.

Acum

Erepublik a anuntat limitarea donatiilor la 10 golzi pe zi, alaturi de lansarea ( neinspirata ca timing ) a programului de top customers. Din cauza greselilor facute de-a lungul timpului de operatorii jocului, orice schimbare masiva de gameplay ( 10 golzi pe zi inseamna moartea strategiei de razboi incetatenita de ani de zile si bazata pe tancuri finantate de stat ) este privita de comunitate ca un dezastru “waiting to happen”.

Din perspectiva mea ca jucator, aceasta decizie este una care ma afecteaza negativ. Din postura mea de tanc aveam access in mod curent la fonduri de lupta pentru diferitele tari aliate. Din postura mea de dinozaur mogul, puteam sa fac specula pe monetary market invartind 1000 de gold pentru un profit de 5%. Din postura de gold buyer, aveam acces la gold mai ieftin de pe piata secundara. So they kind of fuked me.

Dar din perspectiva umana ( pentru ca erepublik este mai mult o platforma de socializare decat un joc per se ) decizia ma incanta. Jucatorii mici nu vor simti acel sentiment de deznadejde vazand cum aceeasi playeri lupta si fac diferenta in toate luptele. Micro-comunitatile din jurul unitatilor militare capata o noua valoare, si implicit o noua placere a jocului. Mai multi jucatori vor descoperi adrenalina tancatului cu fonduri de la stat pe final de runda, deci mai multi vor avea motive sa ramana si sa creasca. Si printre ei sper ca imi voi face prieteni. So i win.

Decizia luata de admini este pentru mine un compromis rezonabil intre cererea comunitatii de a limita WP-urile si nevoile de cashflow ale business-ului. Va ramane problema eroilor care isi permit un budget de gaming sanatos, si care in continuare vor decide batalii ( ma gandesc aici la jucatori ca exohoritis, romper, bogdan_l sau pantera ) dar in economia generala a jocului ponderea tancurilor va scadea. Si poate, dupa o vreme, daca decizia s-a dovedit corecta, se va reveni la o limita maxima de gold pe care il puteai cumpara pe o perioada de timp ( cum era pe vremuri cand puteai sa faci o singura cumparare la 7 zile, ocazie cu care mi-am facut si o clona cu paypal 🙂 ) lucru care va echilibra si mai mult balanta.

Cat despre protestul presedintilor ( smif a lipsit, din motive RL am inteles , nu stiu ce pozitie ar fi adoptat ) demersul mi se pare pueril. Istoria ne-a demonstrat ca adminii asculta arareori comunitatea si ne servesc deciziile luate ca atare. Santajul sau orice alta masura de protest nu va reusi sa le schimbe o decizie. Ba din contra, in orice revolta, exista oameni care vor stii sa foloseasca momentul pentru beneficiul lor ( cand romania a intrat in non combat, ungurii ne-au troluit la greu ) . Asa ca din perspectiva adminilor “there is no such thing as bad publicity”. Si “divide et impera” inseamna bani.

Tot istoria ne demonstreaza ca adminii invata doar din greselile lor. Si greselile sunt numai cele care ii ard la buzunar. Asadar consider protestul futil. Daca decizia de va dovedi proasta, adminii vor lua masurile pe care le cred de cuviinta. Evident exista riscul sa fie prea tarziu, dar e riscul lor.

Concluzie

Asta e jocul pe care il jucam. Un joc cu buguri, cu greseli de administrare, cu greseli de comunicare. Si nu il jucam de ieri de azi. Si totusi regasim in continuare placere. Ca sa fac o analogie, erepublik e un hostel mai putin salubru dar in care gasca face niste petreceri monstruase. Te enervezi cand te trezesti a doua zi cu un bug langa pat, dar merita, “because it was a hell of a party”.

Disclaimer

Acest articol reprezinta parerea unui singur jucator.