Join the new world

Intr-o piata cu pietre albe, netede, langa o fantana cu ape ce izbucnesc din cand in cand, ingaduind scurte pauze in conversatie, langa o biserica negricioasa, gaurita de trecerea vremii. Arcimete se asezase oarecum incomod, pe o dala lunga din marmura falsa, probabil, incercand din greu sa asambleze o catapulta in miniatura. Avea langa cotul stang o gramada piramidala de mere. Gafaia usor, mormaind la rastimpuri cuvinte prea putin cuvioase la adresa micului om mare asezat pe ghizdurile fantanii, inconjurat de o multime pestrita de cetateni ce vociferau pasnic pareri incongruente.

- Adevar graiesc, caci de mult timp ne scaldam in minciuna, se auzi vocea profunda, din fundul burdihanului a lui Confuzius. Adevar graiesc. De ce trebuie sa ne troznim reciproc precum animalele? (exemplifica, lansand o palma rasunatoare pe obrazul celui mai indemana din auditoriu). Ti-a placut? Nu. Atunci cum crezi tu ca se simt vecinii eRomaniei cand buzdugane romanesti pangaresc pamantul lor stramosesc?
- Nu pangarim, aducem pe calea cea buna. Cruciada! Se auzi din spate o voce rece, taioasa. Arcimete privi inspre ochii reci ai vorbitorului, moment in care catapulta se declansa accidental facand sa zboare trei pene ale unui porumbel ghinionist. Savantul filtra, finut, o injuratura printre dinti, schimband repede tonalitatea cand necunoscutul in haine de popa ii arunca o privire piezisa.
- Si vin si va intreb pe voi! De ce razboi? De ce nu diplomatie, de ce nu o corectare din culise, pe cale politica? emise iar Confuzius.
- Razboiul ne pune economia in miscare, il intrerupse un ascultator ce incerca sa-si aprinda o tigara langa un stalp de iluminat.
- Adevarat, scapa si Arcimete. Un mar sari din catapulta sa, lasand o dara umeda, verde, pe peretii deja prea chinuiti ai bisericii.
- Alaturati-va mie si partidului de pe tusa. Noi vom pune lumea in miscare prin pacifism, dialog...
- Si huiduieli, am auzit. Arcimete se ridicase cocosat, privindu-l pe profet in ochi.
- Adevarat. Dar o vorba nu raneste ca o ghioaga Q5. Si unde nu exista diferente de opinie, nu exista progres.
- Progresul il vezi aici. Savantul indica spre catapulta tocmai construita.
- Ce poate face aparatul acela pe care-l fluturi ca pe o solutie?
- Demonstratie atunci, facu Arcimete. Zoli, treci aici.
- Nu, multumesc.
Un ghiont de la gloata il facu pe Zoli sa se aseze la locul stabilit.
- Preacuvioase, purcede! Convinge-l sa se miste din locul acela.
Din spate se auzira rasete.
- Zoli, draga, te misti, rogu-te?
- Nu.
- Altfel Cel de Sus te va trazni.
- Nu cred.
- Vei arde in flacari Q5 atunci!
- Ia mai du-te-n zbenga, mai popa de mana a doua. (episcopul din spate chicoti)
- Arcimete, incerci si tu? intreba Confuzius.
- Desigur. Lana, vrei te rog sa-ncarci un mar in catapulta?
O fata militaroasa, nebarbierita si cu o privire de ucigas apuca ferm un mar si i-l arunca lui Arcimete in cap.
- Te costa 1 gold, batrane.
Savantul ofta, aseza un mar in catapulta, lansa si-l lovi fix in moalele capului pe Zoli, care cazu lat la pamant. Episcopul cu privirea taioasa scapa un chiot si pleca in fuga sa pregateasca cele de trebuinta pentru ultima impartasanie a lui Zoli.
- Observi, prea-cuvioase? Asa se face treaba. (In fundal se aude un card de copilasi si miaunaturile disperate ale unei matze. "HelloKitty! Hello!"
- Stati, dracilor, ce faceti? se rastira in cor Arcimete si Confuzius.

Matza descrise un arc de cerc maiestuos inainte sa se intepeneasca intr-una din gaurile din vechea biserica.

(😉 Conversatie surprinsa nu cu mult timp in urma, dactilografiata de subsemnatul pe un reportofon cu caseta. Sper ca v-a placut.

Respect,
Sir Gogu, Harq-al Ada al Marelui Confuzius.