Cine mai are nevoie de NOI?

Day 1,798, 11:56 • Published in Romania Romania • by Vircati

In momentul in care cititi aceste randuri, deja nu mai este o stire: pe harta nu mai exista nici o pata galbena pe care sa scrie eRomania, iar dupa lupta din Muntenia, unde s-a luptat orice s-ar spune ( si chiar daca, da, avem un potential mai mare), nici nu par prea mari sansele de a reveni in viitorul apropiat pe aceasta.

Legat de acest fapt, am putut citi numeroase articole, de la
cel al lui ZmeuNY, Cum am fost dati afara din Aia si am rama fara Congress!, deosebit de acuzator la adresa actualului Country President si echipei sale,
la De-a v-ati ascunselea cu eRomania, apartinand lui Lego-kun, unde pe langa evaluarea critica a aceleasi guvernari, avem si identificarea a doua probleme (sau false probeme?), precum si o invitatie la dezbatere
si mai ales la Cauza decaderii eRomaniei, promis in deschidere scurt si la obiect de catre Naufragiatu, rezultat insa lung, totusi la obiect, unde se identifica adevarata problema (este drept ca intr-un stil provocator - tare imi este teama ca la multi provoaca o reactie inversa celei pe care, probabil o sconta):

NOI

Desigur, nu lipsesc articolele mobilizatoare, precum Nu plange, maica Romanie! sau Haideti inapoi acasa si implicati-va al lui Darkslowstar (il puteti citi pe cel al lui Naufragiatu ca un “raspuns” la acesta), de fiecare data cei la care se face apel, direct sau indirect, tinand de acel

NOI

deja amintit.

Adevarata problema a acestui NOI este insa ca nu mai exista.

Si nu este vorba doar de atacurile politice ale unei grupari impotriva altei grupari, de atacurile unor cetateni impotriva altor cetateni in uitarea oricarei urme de respect, de risipirea pe intreaga harta a celor care luptau la un moment dat ca eromani, de retragerea mai mult sau mai putin motivata in inactivitate si neimplicare, de golirea de responsabilitate a oricarei functii si de multe altele de acest gen...

Este vorba, probabil, in primul rand de atitudine, de o atitudine care trece in ultimul plan ideea apartenentei (poate chiar a existentei, caz in care 🙁 “nici o sansa”) la o comunitate animata macar de un tel comun, unul in fata caruia celelalte, mult mai personale sau tinand de grupurile de apartenenta, sa se estompeze.

Aceasta atitudine este cea care face ca unii sa se mire ca Fedor DSD si nu numai el, a tancat ca “nebunul” intr-o lupta pierduta, iar altii, din varii motive, fie ele tinand de goldul obtinut sau de incapacitatea de a lupta impotriva fratilor bulgari 🙁, sa afiseze victoria prin cu totul alte lupte de pe intreg mapamondul...

Este o vina aici? Citind acele articole, gandindu-ne ca dispersarea aceasta se accentueaza de la o luna la alta, este evident ca incet nu ne mai ramane decat un singur raspuns: NU...

Nimeni nu mai este vinovat, nimeni la modul personal nu mai are de ce si cum sa poarte o astfel de vina fiindca pur si simplu comunitatea la care s-ar raporta aceasta vina nu mai exista la propriu.

Daca NOI nu mai exista nu avem cum sa mai fim vinovati fata de NOI.

Merita insa sa il reinventam, inviem sau cum vrem sa mai spunem pe acest NOI?

Un raspuns afirmativ (ar trebui dat de fiecare dintre noi) ar insemna sa trecem peste diferente si diferende si, spre exemplu, cele 5 partide de top sau de ce nu, toate cele active, sa cada de acord asupra unui singur candidat la functia de Contry President. Tot ele sa cada de acord asupra unei singure echipe guvernamentale... Un exemplu... Si astept de la voi alte exemple care ar putea sa refaca acest NOI (incercati ca ele sa nu fie seama celorlalti).

Utopic? Intr-o anumita masura, respectiv in aceea in care raspunsul nu este afirmativ, ci dimpotriva, negativ...

Atunci nu avem decat o singura posibilitate: sa dam intreaga masura a acestei dispersii si sa realizam acel NOI la modul negativ in care nu mai incercam o repunere pe harta care, chiar si incununata de reusita, va fi doar una pe termen scurt...

Toate bune!

Vircati