Join the new world

Nu m-am putut abtine sa nu ii dau o mana de ajutor. Mergea pe strada in fata mea cand deodata a cazut ca secerat cu tot cu sacosile de cumparaturi in mana. M-am speriat teribil pe moment, dar mi-am revenit repede si am inceput sa strig la persoana care cazuse daca se simte bine. Nu parea ca se simte in regula din moment ce nu dadea nici un semn. Era un domn in varsta, imbracat modest, probabil un pensionar care traieste de pe urma unei pensii amarate.

Mi-au trecut rapid prin minte toate procedurile de prim ajutor, stiam ca daca pui o oglinda sub caile respiratorii si se abureste inseamna ca respira, dar nu aveam nici o oglinga la indemana, asa ca am pus mana la incheietura mainii sa vad daca are puls. Simteam un puls slab. Intre timp s-au oprit si alti trecatori sa vada despre ce e vorba, dar toti pareau ca asista la incercarea mea de resuscitare. Am apasat cu ambele maini pe pieptul persoanei. Am rugat pe cineva sa cheme de urgenta o ambulanta.

Eu eram absorbit de acordarea primului ajutor, intre timp am desfacut hainele din jurul gatului si pieptului ca sa respire mai bine. Si vorbeam cu el ca sa auda voci. Am vazut la televizor ca daca vorbesti cu cei care sunt in stare de inconstienta ei te aud dar nu pot sa raspunda.

Il intrebam daca ma aude, dar nu primeam nici un raspuns. Probabil ca facuse o criza si lesinase. Intre timp ii monitorizam pulsul sa vad daca au aparut modificari. Pulsul era la fel, mai slab dar il simteam.

Dupa ceva timp a sosit o masina de salvare, lumea s-a dat la o parte si au luat persoana in ingrijire. Am ajutat si eu la punerea lui pe targa, in sinea mea ma bucuram ca au venit repede si ca ii pot acorda ingrijirile corespunzatoare. Dupa plecarea ambulantei parca am revenit in lumea normala si m-am rugat ca persoana sa fie bine si sa-si revina cat mai repede. Probabil ca daca nu eram eu ar fi fost altcineva care sa-l ajute in acea situatie critica.

Dacă citeşti şi ai căzut măcar un pic pe gânduri, eşti de-al meu. Un vot şi un sub nu ar prinde rău.

Lieber7