Join the new world

Continuarea articolului [SRB] & [RO] Baba Novac Part 1 în limba română.

"Pe unde Novac mergea/Așa turcii jos pica/Cum pica vara iarba/Când o atingi cu coasa"

În aceeași perioadă, în Balcani, își desfășura activitatea un alt căpitan de haiduci. Originar din Dalmatia, răguzan după neam, haiducul Deli Marcu conducea la rândul lui un grup de 1 500 de luptători. Între cei doi eroi se va lega o strânsă prietenie și vor lupta împreună pe multe câmpuri de bătălie sub comanda lui Mihai Viteazul. Vestea că domnitorul Valahiei, Mihai, a întors armele contra Semilunii, a ajuns imediat la urechile celor doi războinici. Prima întâlnire dintre acești eroi are loc undeva în zona Varsetului unde, la ora prânzului, Mihai Viteazul însoțit de căpitanii Ghetea, Racea, Vasile Marza, Simion și Patru din Copăceni, este întâmpinat cu bucurie de căpeteniile sârbești banul Sava, căpitanul Dochian, cneazul Dusan și haiducul Baba Novac. Mihai cunoscuse dârzenia răsculaților sârbi. După echipamentul de luptă, calitatea armelor și experiența de luptă, domnul român își dăduse seama că sârbii sunt soldați excelenți. "Ne sunt frați și pot apăra țara din coastă, pot scufunda corabiile turcești care vin pe Dunare, pot hărțui drumurile Balcanilor", explica Mihai Viteazul căpitanului Vasile Marza.

La sfârșitul adunării, voievodul Mihai a primit jurământul de credință din partea tuturor conducătorilor răscoalei antiotomane a sârbilor. Sub pânza cortului, războinicii sârbi și-au scos săbiile la picioarele voievodului. Adânc mișcat, Mihai âși scoate sabia așezand-o deasupra paloșelor sârbești. Jurământul este întărit de episcopul Teoharie al Varsetului. Baba Novac a fost puternic impresionat de personalitatea lui Mihai Viteazul. Bătrânul sârb l-a iubit și prețuit toată viața pe ilustrul conducător român. La un moment dat, garda personala a Viteazului era alcătuită din haiducii sârbi ai lui Novac. Conform izvoarelor, sigurul regret al lui Baba Novac era legat de vârsta sa, haiducul octogenar mărturisind de nenumarate ori că și-ar fi dorit să-l fi întâlnit pe Viteaz cand era mai tânăr…Dintre toți căpitanii străini care serviseră în armata lui Mihai Viteazul, figura lui Baba Novac se detașează net. Dacă scoțianul John Smith, albanezul aga Lecca, polonezul Valentin Walawski și secuii Moise Szekely și Albert Kiraly nu erau, în fond, decât niște mercenari, lefegii interesați doar de banii domnitorului, Baba Novac este singurul căpitan ne-român care a rămas alături de Viteaz fără bani, animat doar de prețuirea fața de domnitor și de lupta împotriva dușmanilor acestuia.

În toate marile bătălii ale Viteazului, brațul lui Baba Novac era în toiul luptei. Niciodată nu s-a lăsat impresionat de superioritatea numerică a dușmanului. Ataca cetatea Plevnei alături de doar 1200 haiduci. Cu acestă ocazie reușește să ia mulți prizonieri, printre care soția și cei doi copii al bogatului pașa Mohamed Mihailoglu. "Ținută cu omenie și nesiluită de haiduci"- cum spune cronicarul Balthasar Walther - turcoaica și copii săi sunt răscumpărați de otomani contra sumei de 500 000 galbeni. În primavara anului 1595, în fruntea a doar 600-700 haiduci, Baba Novac trece Dunarea și mărșăluiește până în Munții Sarplanina, unde așteaptă oastea condusă de Hasan Pasa care traversa munții pentru a face joncțiunea cu armata sultanului lânga Sofia. Într-o amabuscadă, Baba Novac atacă și distruge întreaga armată turcescă luandu-i acesteia toți caii, cămilele, tunurile și o mare sumă de bani. Majoritatea turcilor sunt uciși în munți.

Episodul victoriei de la Selimbar se lega de Baba Novac. Haiducul sârb nu mai suporta tratativele episcopului Malaspina, sol al lui Andrei Bathory și ataca prin surprindere. În cele trei momente hotărâtoare de la Selimbar, mâna dreapta a domnitorului a fost Baba Novac. Aflat în linia întâi, s-a bătut și a învins toți căpitanii de oaste ai armatei ungurilor. Ștefan Lazăr, Peter Huszar, Ștefan Csaki, Moise Szekely și Gaspar Kornis sunt umiliți de bătrânul de peste 80 de ani. Armurile învinșilor sunt depuse personal de Novac la picioarele lui Mihai Viteazul. În anul 1600, trimis de Mihai în Banat, Baba iese victorios într-o serie de lupte. Ajuns în Moldova, în urmarirea lui Ieremia Movila, ocupă această provincie românească și cucerește Iașiul. Luptă neobosit până în Hotin și Camenita. Alături de Mihai, la Călugăreni, repurtează o victorie istorică. La Naieni, lângă Ploiești se lupta cu polonezii. Luptele de la Sarata și Bucov îl au din nou în prim plan.
Nedreapta moarte a unui erou
În timp ce Mihai Viteazul se afla la Viena, în ianuarie 1601, nobilii unguri din Transilvania pregătesc o răscoală. Astfel, conducatorul nemesilor maghiari, căpitanul Stefan Csaki, dușman personal al lui Baba Novac, trimite un corp de oaste să atace prin surpindere tabăra haiducului la Lipov , în Banat. În acestă mișcare, Csaki urmărește să se răzbune personal pe bătrânul sârb pentru înfrângerea de la Selimbar în timp ce nobilimea ungurească urmărește să-l lipsească pe Mihai de cel mai capabil general al sau. În urma unui simulacru de proces, Baba Novac și preotul Sasca sunt învinuiți de colaborare cu turcii, și condamnați la moarte. Sadismul nobililor unguri iese încă o dată la ivelă pe data de 5 februarie 1601, când Baba Novac și prietenul său de o viață, preotul Sasca, sunt aduși în piața din mijlocul cetății Clujului, actuala Piața Unirii din Cluj Napoca. Calaii primesc ordinul de a face supliciul bătrânului haiduc cât mai îndelungat și dureros, pentru ca nemesii să se poată delecta mai mult timp cu chinurile luptătorului pe care l-au urât cu o demență neomenească.

La ora 10 dimineața, Baba Novac este adus în lanțuri pe platfoma de execuție. Calaii au început cumplita execuție prin jupuirea de piele a celor doi eroi. Baba Novac este legat, apoi, de două grinzi și spânzurat deasupra unui rug, calaii aruncând din cand în cu apă peste el pentru a-i prelugi chinurile. La fel ca Horea, eroul motilor din Apuseni care avea să sfârșească torturat de nemesi, Baba Novac nu scoate nici un țipăt sau văiet de durere. Impresionat de cruzimea torturii cât și de bravura cu care înfrunta chinurile cumplite bătrânul trecut de 80 de ani, cronicarul italian Ciro Spontoni consemnează că supliciul și moartea lui Baba Novac au durat o ora și jumătate…. Sadismul nobililor maghiari nu se opreste aici. Csaki ordona tragerea în țeapă a trupurilor lipsite de viață ale celor doi, după care aceiași nobili se pun pe un ospat urmat de o beție. A doua zi compun o poezie intitulată "Când a răbdat Baba de frig în gerul iernii", în care comentează batjocoritor modul în care corbii au mâncat din cadavrul lui Novac…

Cronica adminstrativă a orașului Cluj, consemnează că: "Am dat țiganilor pentru că au schingiuit, au torturat, au fript și au tras în țeapă pe Baba Novac și pe preot, celor doi călăi, 3 florini. Am plătit lui Luca Aksi pentru că a cioplit țeapa pentru Baba Novac, 20 de florini".

După victoria de la Guraslau, Mihai Viteazul este din nou stăpân pe Transilvania ți Țara Muntenească. Primul întregitor de țară poposește la Cluj la începutul lunii august 1601. Ungurii din Cluj se supun pe loc armatei lui Mihai, o parte din nobilii vinovați de moartea lui Novac reușind să fugă la timp, iar ceilalți devin lingușitori și se înghesuie să jure credință noului stăpân al Transilvaniei. Mihai oficiază o comemorare solemnă, urmată de o pomană în amintirea eroului sârb. Pe Bastionul Croitorilor din Cluj, Mihai Viteazul arborează toate steagurile câștigate în luptă de Baba Novac. Vestea morții sale îngrozitoare i-a impresionat până și pe turci, sultanul Mehmet al III-lea apreciind într-o notă personală că sfârșitul unui astfel de războinic trebuia să fie pe câmpul de luptă, nu schingiuit de alți ghiauri lași… Pe teritoriul mosiei dăruite fiilor săi de către Mihai Viteazul, se înalță astăzi cartierul craiovean Brazda lui Novac.

Bătrânul și legendele
"Baba Novac/ Sare Dunărea-n ciomag/ Dincolo la Calafat/ Unde zace un turc legat/ Și-altu-n talpă alinat"

Oamenii din trecut nu au uitat lupta și sacrificul haiducului sârbo-valah pentru libertate. Baba Novac a intrat în legendele și inima popoarelor creștine din Balcani și nordul Dunării fiind, de altfel, unul dintre puținii eroi despre care s-au scris balade și cântece încă de pe vremea când era în viață. Parcă pentru a pecetlui prietenia istorică și frăția de credință care-i leagă pe sârbi de români, în Serbia zilelor noastre, Baba Novac este unul dintre cei mai slăviți eroi naționali alături de Milos Obilic, Marko Kraljevic, Lazar Hrebeljanovic și alți luptători ai panteonului războinic sârb. În baladele sărbești, Baba Novac, numit Starina Novac, este deseori descris în compania fiului sau cel mare, Gruia. Deopotrivă în baladele sârbești și românești este relatat episodul căderii în prizonierat al lui Gruia, cel care este întemnițat de turci la Istanbul. Bătrânul Novac purcede spre eliberarea fiului său pe care reușește să-l facă scăpat din închisoarea orașului folosindu-se de diverse vicleșuguri. În timpul evadării ei sunt surprinși de gardienii închisorii și după o luptă scurtă în chiar inima Imperiului Otoman, cei doi Novaci, tată și fiu, reușesc să fugă cu bine în Țara Muntenească.

Figura eroică a haiducului a ajuns la asemenea dimensiuni în folclorul românesc încât se cunosc până în prezent nu mai puțin de 101 cântece vechi despre Novacești! Numărându-se printre cele mai impresionate balade populare românești, ciclul epico-narativ al Novăceștilor a apărut ca un răspuns al valahilor împotriva expansiunii puterii otomane și a asupririi aduse de aceștia. În unele cântece bătrânești acțiunile Novaceștilor se petrec în Câmpia Dunării, Banat, Oltenia sau Țara Hațegului. În aproape toate baladele sărbești despre Novac și fiul său Gruia, aceștia apar din nou alături de Muntele Romanija ceea ce, conform lingvistului croat Petar Skok, ar avea legătura cu numele etnic al megleno-românilor și istro-românilor din Bosnia. În universul epic bulgar, Baba Novac nu apare niciodata singur ci alături de alte personaje, cu precădere vultur al Balcanilor omoara orice turc ieșit în cale și eliberează sate întregi de țărani bulgari.
haiduci naționali bulgari. Sub numele de Stari Novac, Debel Novac și Hajdut Novac, bătrânul
Eroii creștini din această parte a lumii au un statut apropiat sfinților, sfinți de care îi apropie jertfa lor mucenicească pentru credința ortodoxă alături de lupta împotriva păgânilor turci. Indiferent de numele ce i s-a atribuit, Baba Novac este patronul spiritual a generații întregi de haiduci balcanici care se vor naște în viitor pe aceste meleaguri, precum și părintele cel mai îndraznet și iubit al țăranilor asupriți din Balcani. Nu trebuie decât să aruncăm o privire asupra toponimiei localităților din România, Serbia, Muntenegru, Bulgaria, Bosnia-Herțegovina, Grecia pentru a descoperi sute de orașe și sate care-i poarta numele. Românii de odinioară l-au cinstit nu doar în balade și amintiri pe marele erou. Multe așezări din țara noastră poartă numele haiducului, precum Baba Novac din Satu Mare, comunele Baba din județele Alba, respectiv Maramureș, Novac (Dolj), Novaci (Ilfov, Gorj), Novăcești (Alba, Prahova, Satu-Mare), precum multe alte sate numite Novac și Novăcești risipite în toată țara. În istoricul orașului Novaci din Judetul Gorj, este notat faptul că în aceste locuri a poposit o bucată de vreme, Baba Novac împreuna cu 5 000 de haiduci sârbi, atunci când a luptat sub steagul Țarii Muntenești .

Articolul a fost tradus în limba sârbă de MermaidPrincess. Mulțumesc pentru efort și dedicație. o7

soy malo, cel mai sexos din eRepublik.