[Scriitoru] Ghes huz bec... bec aghen...

Day 811, 11:56 Published in Romania Romania by Scriitoru

Adevărata moarte nu înseamnă ban permanent. Nu poţi să revii râzând într-un alt trup. Nepăsător. Moartea nu e dispusă să facă niciun fel de concesii, nu o poţi mitui cu gold şi nu scrie articole cu tine la un şpriţ mic. Moartea nu ascunde niciun spectacol. Însă viaţa da. Tocmai de aceea dă şou mast gău on, în ciuda oricăror tragedii ce încearcă să ne frângă sufletele.

Celor care încă n-au înţeles mesajul meu încapsulat în mai toate articolele de până acum, le dedic acest pasaj din filmul "Actorul şi sălbaticii" (1975): "Poporul ăsta vreţi voi să-l opriţi să râdă? Să-l dezvăţaţi să râdă? De minciună, de ridicol, de prostie, de hoţie, de vorbele voastre umflate? Păi de două mii de ani poporul ăsta râde. Râde cu sau fără voia cuiva. Şi când a trebuit a luat şi toporu-n mână. Şi voi vreţi să nu mai râdă, să nu mai iubească, să se plimbe pe străzi cu mutre lungi ca ale voastre de sfinţi impotenţi. Să nu mai râdă poporul român, mă? Să-l ardeţi în piaţă pe Caragiale. Ce să facă poporul român? Să cânte psalmi toată ziua?"

PS Începând de mâine, îmi voi relua activitatea, cu scuzele de rigoare pentru absenţă, în SMG, RGD şi TMP.