Şi ce dacă ?

Day 1,033, 01:49 • Published in Romania India • by Patanjali
Ridendo castigat mores!
___________________________________________________________
Ambient sonor sugerat:[url] http://www.youtube.com/watch?v=jBYyps3boU0&feature=related [/url]
___________________________________________________________
Primul gând după înfiinţarea unei legi etice de forma "Trebuie sa..." este: Şi ce dacă eu nu o fac? Dar este clar că etica nu are nimic de-a face cu pedeapsa si răsplata, în sensul obişnuit. Această întrebare cu privire la consecinţele unei acţiuni trebuie să fie, prin urmare, irelevante. Cel puţin aceste consecinţe nu vor fi evenimente. Căci trebuie să fie ceva bine în formularea întrebării. Trebuie să existe un fel de recompensă şi pedeapsă etice, dar acest lucru trebuie să se afle în acţiunea în sine.
(Şi acest lucru este clar, de asemenea, că recompensa trebuie sa fie ceva acceptabil, şi pedeapsa ceva inacceptabil.) – acelaşi autor (la cererea unei vechi prietene, versiunea în română, de aici incolo)


Amicul nostru ne aduce aminte de o problemă mai veche a noastră, de data asta identificând-o în ţara soră, dar credem că şi în ţara mamă ea e destul de prezentă.
Pentru o bună documentare vă recomand şi opiniile “transformate ” legat de acest subiect.

În comunitatea eRomână, ca şi în Romania, există mai multe minorităţi ce îşi manifestă, mai mult sau mai puţin radical, dorinţa de existenţă şi de recunoaştere.
Evident, în eRomânia e mult mai cunoscută situaţia minorităţii maghiare, cu care am şi convieţuit în urmă cu vre-o doi ani, eUngaria fiind teritoriu ocupat pe atunci, fapt ce a creat o mulţime de tensiuni în eMedia.

Cu toate acestea, oricât de radicale ar fi fost exprimările unor jucători de etnie maghiară, duritatea poziţiilor şi atitudinilor este net mai „educată”, mai liniştită, decât cea a unor „agenţi” ruşi din eMoldova. Poate pentru că, aşa cum observa Norman Asante, „minoritatea” rusă are obişnuinţa de a fi o „elită privilegiată” în Moldova.



Au românii şi/sau eRomânii, obişnuinţa unei etici ce presupune doar o recompensă „internă” ?

Suntem prea „toleranţi” în manifestările noastre ? sau suntem ignoranţi în materie de etică ?


Aşa cum se afirmă în motto, etica nu poate avea o rezolvare mundană, fiind o chestiune strict individuală şi legată de faptele individuale.
Totuşi, poate fi ea o justificare a unui comportament sau este o consecinţă ?


Contează pentru voi toate astea ? fiind vorba doar de un joc, în cele din urmă.


Ma opresc aici pentru a-mi procura placerea comentariilor dumneavoastra.

PS
Fără atribut (protestantă, nicomahică, etc)

Toate cele bune, tuturor !