Si acum, incotro?

Day 909, 08:18 • Published in Romania Romania • by belzebut cel crunt

Acum cateva saptamani scriam un articol in care imi impartaseam viziunea despre geopolitica erepublik-ana. Pentru cine nu isi aduce aminte, spunem eu la vremea respectiva ca existau premizele realizari unor noi blocuri politice: “Uitandu-ma pe harta erep am vazunt cu precadere urmatorul scenariu de alinte. O alianta pacifico-americana (APA) in care SUA, Brazilia, Indonezia si poate chiar Rusia, in functie de ce se intampla la nivel european, ar pune monopol cam pe toate resursele lumii si mai ales pe cele de titan din V2. Si una pan-europeana (APE) in care Spania, Polonia, Romania contruiesc alaturi de Ungaria, Serbia si Croatia un nou bloc militar.”

Ei bine, se pare ca m-am inselat. Nu s-a putut trece peste istoria ultimului an si jumate in care Atlantis=EDEN s-a luptat impotriva PEACE😛hoenix, perioada in care s-au acumulat munte fustrari, de ambele parti. Dupa cum bine stiti la cateva zile de la publicarea articolului meu, EDEN declanseaza o ofensiva impotriva Ungariei si desi nu resusesc sa o stearga de pe harta, se reuseste eliberarea HK (Heilongjiang) regiune cu o insemnatate economica deosebita pentru Ungaria.

Odata incheiate ostilitatile, ce urmeaza mai departe? Destul de greu de anticipat, dar un lucru este cert, desi este doar un joc s-a demostrat ca nu se poate trece peste resesntimentele acumulate in atat amar de timp. De asemenea s-a demostrat inca odata daca mai era nevoie, ca resetimentele fata de o tara sau alta, ce ne macina viata reala, aici se transpun cu o ferocitate si o repetitivitate insurmotabila. Conflicte istorice celebre precum: Serbia-Croatia, Romania-Ungaria, Rusia-Sua, Polonia-Germania sunt de natura sa submineze orice posibilitate de reconfigurare si reasezare a geopolitici in erepublik, inca pentru mult timp de acum incol. Rivalitatea dintre aceste tari pare a fi motor de dezvoltare si crestere a statelor respective, fiecare dintre ele comportandu-se ca forte antagonice, trangandu-se unul dupa alatul si facand schimb de stafeta periodic.

Ei bine, aceste fiind zise, sa vedem totusi cam ce urmeaza. In primul rand Serbia care si-a pastreaza regiunea sa high iron si isi continua drumul catre hegeomnia Phoenix. Este greu de anticipat daca erijarea sa ca puterea suprema in cadrul Phoenix se va face lin, de la sine sau va genera recostructia aliantei din temelie. Brazilia continua sa ne surprinda cu potentialul sau demografic, dar spre binele nostru (eden), daca putem spune asa, nu reuseste sa aiba o retentie pe masura. Totusi este tara care are cea mai mare varietate de resusrse naturale alaturi de Rusia. Rusia continua sa se piarda in detalii minore continuandu-si conflictul cu Ucraina, nereusind sa treaca peste conflictul din RL dintre cele doua state, lasand cale libera ascensiunii Serbiei.

Am lasat Ungaria la sfarsit in mod intentionat, datorita faptul ca exista o similitudine intre situatia lor actuala si a Romaniei de acum aproape un an de zile. Ca si Romania acum un an de zile, cand a pierdut toate regiunile iron high, Ungaria a primit o lovitura foarte puternica prin pierderea regiunii chinezesti Heilongjiang, atat pe plan economic, pentru ca acolo se concentra cam toata industria de iron, materia prima pentru industria de armament, dar si la nivel de imagine. Aceasta pierdere obliga Ungaria ca pentru o vreme sa intre in reorganizare economica, dar nu numai. Dupa cum se stie si s-a vazut si in cazul nostru, greutatile majore sunt de natura sa transforme tensiunile politice si sociale negative in forte creatoare, ce vor determina o reforma sociala si politica in Ungaria. Asta nu inseamna ca daca vor avea ocazia nu ne vor plati cu aceasi moneda, ba din contra, cred cu tarie ca atunci cand le va cadea bine vor trece la actiune. Pierderea suferita de Ungaria are si o importanta imagistica prin prizma faptului ca legitimeaza ascensiune Serbiei catre conducerea Phoenix si confirma, daca m-ai era nevoie, faptul ca Ungaria si-a incheiat perioada de hegemonie, dupa ce intrase pe un trend descendet de mai mult timp.

Acesta campanie militara desi a fost intitulata ca cel de-al 5 lea razboi mondial (WW5), eu as zice mai degraba ca a fost un Blitzkrieg. Durata campanieie a fost 2-3 saptamani, foarte putin fata de restul razboaielor de pana acum, incheindu-se la fel de repede si surprinzator cum a si inceput. Un alt motiv care ma indreptateste sa cred asta ar fi faptul ca desi conflictul a durat putin, intesitatea lui a generat un consum urias de gold si arme, antrenand intreaga elita militara a celor doua aliante.

Pentru Romania acest conflic a fost de natura sa ne readuca placere de-a juca, placere pe care cei mai multi dintre noi o pierdusem. Multumita acestui conflict s-au reactivat si s-a reaprins interesul multor oameni vechi, majoritatea militari cu renume, lucru care este foarte bine venit, insa cel mai mare castig este de natura psihologica. De la prabusirea bine cunoscutului imperiu galben, Romania si mai ales romanii care au trait pe viu acele clipe, se aflau in imposibilitatea psihologica de a trece peste. Se crease un complex de inferioritate fata de Ungaria, dar cel mai grav intreaga Romania traia sub teama de a pierde, de a fi invinsa definitiv si irevocabil. Teama aceasta ne obliga sa gandim defensiv toate actiunile pe care doream sa le intreprindem, ca in final sa ajungem la concluzia ca este mai bine sa stam in banca noastra. Aceste doua complexe ne ucideau incet si sigur.

Pentru EDEN, Blitzkrieg-ul a reprezentat o bula de oxigen nesperata, de natura sa prelungeasca pentru cel putin inca 2-3 luni viata acestei aliante. A dovedint inca o data daca mai era nevoie ca atat Croatia cat si Romania, desi nu au o populatie pe masura Poloniei si a Spaniei, sunt doua forte militare de temut si fara ele nu se pot construi strategii si planuri de razboi viabile.

Ca o concluzia am putea sa spunem ca s-a demostrat inca odata ca nu exista “Imperiu” care sa detina suprematia militara si politica la infinit. Asa cum Romania a crescut, s-a maturizat si a detinut hegemonia politico-militara, dupa care s-a prabusit, la fel si Ungaria a strabatut acelasi etape, urmand ca acum sa intre intr-un proces de reorganizare. Probabil ca nu va mai reusi sa atinga tralucirea de acum 7-8 luni niciodata, dar nu va faceti iluzia ca Ungaria moare. Cum noi am reusit sa ne ridicam din propia cenusa, asa vor reusi si ei sa treca peste aceste momente grele, si vor continua sa joace in rol important in geopolitica erepublikana.