Join the new world

De cand am pierdut WSR+ul si Podolia s-a ales praful de nivelul de trai din romanica, s-au dus gologani nostrii, s-au dus firmele noatre. Salarii mici, mici de tot. Mi-a soptit o pasarica cum ca in Matzanesia umbla cainii cu covrigi in coada si cum la noi nu au mai ramas decat gaurile de la covrigi, tare ma bate gandu sa imi incerc si eu norocul, mai ales ca cica traieste acolo o comunitate romaneasca mare si unita. Ba chiar spunea pasarica asta (mare pezevenche, dar ramane intre noi) ca unii dintre ei vor sa o puna de puci legal, ca cica statul Matzanez nu le reprezinta interesele.
Gata m-am hotarat, plec! Plec unde oi vedea cu ochii, sper sa si nimeresc Matzanesia, nu de alta dar mi s-o spart sticlele de la ochi si va vad precum magaru in ceata. Bagaje nu mai am ca mi-o ramas toate in Podolia, insa am gasit pe strada un sac de gunoi peticit si mi-am zis ca ar fi bine sa il iau, cica asa este bine sa mergi la pomu laudat. Plec cu trenu, am o cunostinta la gara si mi-a pus o pila la un mecanic de tren ce transporta ajutoare pentru romanii blocati in WSR , cica ma ia cu el in locomotiva, daca ii dau si lui de o posirca.
Ajung in gara putin mai devreme asa ca iau loc pe jos, scaunele au fost scoase sa se faca din ele talpici pentru bocancii armatei imediat dupa caderea podoliei. Langa mine un pui de om murdar si zdrentuit ca si mine cu un picior stramb statea cu mana intinsa:
- Da si mie un ban!
- N-am! Si bag mana in sacul meu de gunoi peticit si ii dau un coltuc de paine putin mai moale ca piatra, spunandu-mi in gan😛 s-a dus dracu si cina de azi.
- Ziaaaaaare! Revisteeeeee! Integrameeeee! Trei la 10 ron, mosule! Ieftin!
As fi luat ceva de cascat ochii chiar daca nu vad bine fara cioburile mele, ma astepta drum lung, dar ultimi cinci 5 ron i-am dat pe posirca mecanicului.
Se face ora de plecare. Ma urc in locomotiva, ii intind posirca mecanicului si dau sa ma asez pe ceea ce parea un pat metalic.
- Uite acolo este locul tau, se rasti la mine aratandu-mi camera motorului, io nu imi risc piele pentru tine!
Acum ma bucur ca nu am avut bani de reviste. Intru, trag usa dupa mine si se face intuneric. Galagia motorului este insuportabila, abia daca imi pot auzi gandurile, insa daca vrau goldeanu trebuie sa rabd. Intr-un final ma obisniesc cu zgomotul si adorm sau lesin din cauza lui, dracu stie, cert este ca am fost trezit de mecanic:
- Scoala ba, am ajuns!
Multumesc mecanicului si ma dau jos din tren. Era intuneric bezna, reusesc undeva in departare sa intrezaresc pe o placuta reflectorizanta “GARA WSR”, iar langa ea un nene facea flesuri cu lanterna. Ajung langa el si stupoare, era coleg de unitate cu mine. Ne luam in brate ne pupam frateste si il intreb:
- Ce faci ma Caline?? Cei cu tine aci??
- Ce sa fie, ma pus VP sa redirectionez emigrantii catre Java.
- Cu cine mai esti aci?
- Doar eu am mai ramas, restul au plecat cu toti catre Java sau Karnatka.
- Mai este cineva cu tine sau ai venit singur?
- Singur frate, in tara au ramas doar copii femeile si batranii.
Ne luam de umar ca doi buni prieteni si plecam spre casa in care dormea Calin. A doua zi imi da bani de bilet, ma urca la tren si plec catre Java, capitala Matzanesiei plin de optimism. Dupa vreo 5 ore de mers ajung in gara din Java, aglomaratie mare, galagie si mai mare. Care mai de care vindea cate ceva, te ademenea si tragea de tine poate, poate cumperi ceva.
- Ziaaareeeee! Revisteeeee! Integrameeee! Trei la 10 ron, mosule! Ieftine!
Merg mai departe grabit, sa ajung la adresa data de calin, ferindu-ma si strecurandu-ma prin multime. La iesire ma intampina o fatuca cam la 18 anisori cu o punga de seminte in mana ce striga cat o tineau plamani:
- Seminte, bune ca alume, avem!
Ies din gara si ma trezesc inconjurat de tarabe care mai de care mai imbelsugate cu tot felul de mirodeii si bunataturi. Intr-un colt zaresc un fost prieten din liceu, avea o mustata mare, neagra si o palarie cat toate zilele, tinea in mana un ceas si tot tragea de lume pe strada inganand ceva in ungureste. Ma apropii si il strig:
- Ioane! Tu esti Ioane?
- Nem todom rumeno! Striga el tare sa il auda cei din jurul nostru, apoi imi spune la ureche:
- Taci ba, ca lucrez sub acoperire!
Plec mai departe si intru intr-un cartier modest, dar cocket. Trece pe langa mine o cersetoarea ce tragea un carut cu cateva sticle goale si striga sa imi sparga timpanul:
- Sticle goaleeeee, cumparaaaaam!!!!
Trec mai departe, fara sa intorc capu, de teama sa nu fie vreo cunostinta si sa ma faca de ras. Calin imi povestise ca se fac stocuri pentru cand vom incepe ofensiva, insa nu picepeam ce fac cu sticlele, urma sa aflu mai tarziu ca le folosesc la cocktail molotov. Merg repede sa nu cumva sa ma prinda noapte pe strada, calin imi spusese ca noaptea ies talharii si jefuiesc, violeaza, omoara tot ce prind. Ajung intr-o piata mica unde un grup de oameni scadau: VP! VP! VP!, si purtau pe brate un barbat. Am banuit ca este vorba de acel VP, despre care Calin spunea ca toata suflarea romaneasca isi pune sperantele in el. Scrutez multimea cu ochii mijiti in incercarea de a recunoaste o figura cunoscuta, dar in zadar. Ma pun iar in miscare spre adresa, indicata, aruncand din cad in cand un ochi pe harta data de amicul meu. Ajung pe strada cu pricina, gasesc numarul 13, imi fac curaj si bat in usa. Imi raspunde un majordom ce ma conduce intr-o camaruta:
- Aici vei dormi in seara asta. Maine iti vom gasi ceva de lucru. Noapte buna!
A doua zi ma treseste acelasi majordomn si ma conduce catre o curte interioara unde mai asteptau incolonati cel putin 50 de isi. Imi spune sa ma asej la coada si pleaca. Toata lumea asculta de omul de la tejghea, acesta le impartea banii pe ziua de ieri si le dadea diferite sarcini pentru astazi. Imi vine randul si mie, fac un pas in fata si spun:
- Stiti eu sunt nou pe aci!
- Am aflat! Ia carutul de acolo si punga asta de gold. Astazi vei cumpara sticle pentru cocktail molotov!


- Sticle goaleeee, cumparaaaaam!!!!

P.S. articolul este o satira, tratatil ca atare.


Probabil ca va intrebati care este scopul republicarii acestui articol? In ultima vreme am vazut o presa din ce in ce mai saraca in articole placute. Cele mai multe articole aparute in decursul unei zile sunt spamuri sau sunt lipsite de importanta pentru comunitatea eRomana. Daca va facut placere sa cititi sau sa recititi un articol de acum un an de zile propun urmatoarele:

1. Pagina in care era prezentat guvernul pe eRomania sa devina un fel de gazeta de perete, in care sa publicam toate articolele care merita sa dainuiasca in timp. Asadar si prin urmare, toti cei care considerati ca sunteti in posesia unui astfel de articol sau cunoasteti un articol ce merita publicat pe blog sunteti invitati sa imi transmiteti un link al articolului, iar eu le voi publicat pe cat posibil in ordine cronologica. (NU CONTEAZA CAND A FOST PUBLICAT) De asemenea sper ca prin acest lucru vom stimula creeatia celor ce au capacitatea de a scrie frumos.

2. Pentru ca in ultima vreme spamul electoral sufoca presa, tot mai mult, propun infiintarea unui grup de lucru care sa urmareasca articolele de prezentare ale candidatilor si sa le acorde o nota de la 1 la 10, urmand ca apoi in ziua alegerilor sa fie publicata lista cu notele primite de acestia. Speranta mea este ca astfel vom reusi sa temperam avantul candidatilor care nu au nimic de comunicat, dar care publica ca asa este la moda. Cu alte cuvinte toti cei care sunteti deranjati de situatia si considerati ca putem face o treba buna, va invit sa ma va inscrieti! Doritorii sunt rugati sa intre pe chat /j #cenzurat

Lista grup de lucru :
- evilgod
- Alter Dio
- James Parker
- alfascorpio

Ziar membru al Sferic Media Grup.