Join the new world

Un fluture aproape alb a intrat nu se ştie cum, nu se ştie cînd, în camera mea.Stă atîrnat de uşa întredeschisă, sub un prosop multicolor.Oare cu ce se hrănesc fluturii ?...Nu cumva cu admiraţia noastră ?...
Fluturele acesta ar putea fi sufletul meu sau al tău, atîrnat de o uşă , între două lumi, dar el nu pare a şti că uşa este întredeschisă şi că oricînd ar putea să zboare în acea altă lume, despre care îmi place să cred că este mai mirifică decît aripile curcubeului care anunţă Zorii unei Epoci Divine...
Fluturele acesta aproape alb, ca sufletul tău ori ca sufletul meu, stă imobil de nu ştiu cînd...Iată, acum a mişcat uşor aripioarele, tocmai cînd mă pregăteam să fac presupunerea că, poate , a intrat într-o profundă meditaţie ! Şi preumblîndu-mi ochii - eu,cel care crede că observă un fluture sau invers (!) - îmi pare că decelez un spaţiu gol în această cameră cu mochetă roşie, dar nu sînt prea sigur dacă spaţiul gol aparţine camerei roşii ori inimii mele; a fluturelui care sînt în aşteptarea fluturelui care eşti...
Între două lumi, atîrnat de o uşă întredeschisă, sufletul meu nu pare a şti că oricînd poate zbura în lumea gingaşă a sufletului tău...sau poate că el ştie aceasta şi multe altele, însă menestrelul nu le tălmăceşte pe măsură...Şi întrucît se spune că orice aşa zisă întîmplare este expresia unei necesităţi tainice...ce mesaj să transmită oare acest fluture care meditează pe o uşă întredeschisă între două lumi ?
Mai apoi, fluturele a plecat undeva în lumea lui...Nu cumva fluturele acela reprezintă partea conştientă a fiinţei noastre, care va fi ajuns la un fel de prag, cînd lumea exterioară ne interesează prea puţin, dar nu sîntem încă suficient de pregătiţi să facem saltul definitiv în lumea interioară ?...


Presupun că după ce vom face acel Mare Salt, vom trece de la stadiul de fluture, la cel de Curcubeu !... Îmi place să mă închipui un Curcubeu zburînd glorios peste deşertul şi întunericimile dintre cele două lumi, sau oriunde există ele, spre acea lume a Iubirii, a Bucuriei şi a Splendorii Divine care sălăşluieşte în adîncul nostru, al tuturor !...
Iată, aşadar, acest Curcubeu care sînt eu, încă ar mai fi încîntat să-şi sporească strălucirea cu frumuseţea Curcubeului care eşti TU !