Praf de aripi
Day 1,707, 10:47
•
Published in Romania 
•
by
•
by notterosa
Se ia o aripa si se zdrobeste...
Pana la lacrimi.
Se trec apoi toate...
Prin sita.
De mai ramane urma de zbor...
Se reia procesul.
Praful obtinut?!
Se arunca in ochi.
In aer... sau in marea cea mare
sa fie hrana pentru scoici.
O aripa!
Prea tarziu...
Deja e trecuta prin sita.
Puteti incerca sa zburati...
Doar in soapta...
Aripile sunt ilicite.
Praful facut din ele...?!
Doar de dragul procesului...
Nu se mai foloseste nici la aruncat in ochi...
Nu se mai zboara cu aripi de gand sau de suflet
Unii mai zboara...
cu aripi de hartie... sau din praf
dar nu de aripi
Cine mai are o aripa?
Cine mai are o aripa sa o inalte!
Scoicile se inchid in nisip.
Facebook
Twitter
Discord
Comments
... pana ajungem la praful de stele?
: )
.
vot+bulina alba🙂
mi-a amintit de nichita cu "lectia despre cub"
Se ia o bucată de piatră,
se ciopleşte cu o daltă de sânge,
se lustruieşte cu ochiul lui Homer,
se răzuieşte cu raze
până cubul iese perfect.
După aceea se sărută de numărate ori cubul
cu gura ta, cu gura altora
şi mai ales cu gura infantei.
După aceea se ia un ciocan
şi brusc se fărâmă un colţ de-al cubului.
Toţi, dar absolut toţi zice-vor:
- Ce cub perfect ar fi fost acesta
de n-ar fi avut un colţ sfărâmat!
: )
hihihihii... si acum se vor gasi unii sa strige... sacrilegiu!
: D involuntar
Nichita Stanescu este ...este... adevarata poezie... eu nici sub talpa lui nu as indrazni sa respir
...sunt influente... cu siguranta ies la iveala in tentativa mea de a fi e-poet 😃