Poloborgul.

Day 1,960, 08:45 Published in Romania Romania by vali71

Continuare de aici
Capitolul VI

Poloborgul.


Se aflau toti in fata unei stranii constructii, sfarsitori, mermadieni, holtzmani, orgoliosii calugari antici, freelanceri din toate colturile imperiului, inclusiv BitMobil pisoiul Principesei Mermadith, privind inmarmuriti la ciudata constructie ale carei origini erau total necunoscute civilizatiei lor.Destinul ii unise pe toti acolo, urmand zvonurile care s-au raspandit cu rapiditate despre descoperirea unei eventuale arme antice.Ura care ii divizase pe toti, dupa terminarea razboiului purtat cu clonele, ii facuse sa devina dusmani neiertatori in relatiile dintre ei.Acum, insa, un tel comun ii unea iarasi, un tel dat de necunoscutul descoperii din muntele acela plin de minereu de batonita, un minereu cu proprietati extraordinare care ii dadeau posibilitatea sa fie folosit atat ca sursa de energie dar si ca mijloc de stocare al energiei.Se spunea ca o singura bara microscopica din acel material era suficient sa alimenteze un tun fazic si sa-i dea posibilitatea sa lanseze neintrerupt 1000 de salve de proiectile incarcate cu izotopi a caror modulatie se cala tot timpul pe materialele tinta.
Rand pe rand, echipele de cercetatori din toate taberele de acolo, si-au desfasurat echipamentele stiintifice in jurul artefactului, artefact care privit in ansamblu, avea o forma circulara, gravat cu diferite simboluri care puteau reprezenta ideograme din lexicul vreunei limbi straine necunoscute lor, avand la baza un soclu ce aducea cumva cu un pupitru.


Frezele scoteau un sunet ingrozitor in incercarea lor de a face loc de jur imprejurul inelului imens, manuite cu indemanare de minerii calugarilor antici, cunoscuti fiind pentru destoinicia cu care reuseau sa descopere surse de aur latinium chiar acolo unde multi nu le dadeau nicio sansa. Forau cu indemanare in peretii de batonita in incercarea de a elibera lagarele, de materialul depus in timp, ce tinea practic blocat inelul ce ar fi trebuit, teoretic, sa se invarta liber.
Cu o mana ferma, Ixixen, liderul lor care avea tatuat pe antebratul musculos o ancora din secolul IXX, facu un semn energic pentru a opri lucrarile.
-Stop, zise el cu o voce puternica si grava, nu putem continua, este prea periculos.

Ixixen, care datorita musculaturii sale isi capatase porecla cea care avea sa-i devina si nume propriu, era precaut de felul sau si, in indelungile sale peregrinari prin Galaxie, vazand multe si trecand prin multe intamplari, era sceptic la aproape orice. In urma cu multe decenii, a hotarat insa sa se retraga din peregrinajele facute si, impreuna cu prietenul sau KrewOS si cu mai multi amici cu care formasera un adevarat trib intergalactic, s-au stabilit pe Europa langa minele de batonita. Aici au fondat Asociatia Calugarilor Antici Mineri in cadrul careia efectuau zilnic antrenamente de meditatie transcedentala, lucrau in mine si consumau zilnic batonita pisata, administata in doze neletale. Erau foarte orgoliosi, de aceea erau evitati, ultimele intruziuni ale necunoscutilor in teritoriul lor, s-au soldat cu atarnarea acestora in varful unor sulite si lasati sa se usuce in soarele puternic al amiezii.Nu de multe ori au incercat sa se implice in viata politica a satelitului, un membru al lor fiind ales chiar de doua ori Lord Suprem in Consiliul de Conducere.Era vorba de Lordul Baldachin care, se zvonea ca in tinerete chiar a participat la un atentat asupra Imparatului insusi. Atentatul nu a reusit si el s-a ales cu o cicatrice zdravana, chestie care ii conferea un aspect infiorator pentru cine il privea in fata direct. Insa, in sufletului lui era un bun Calugar, un ascet adevarat.

Toti cei din jur se oprira inmarmuriti, fiind luati prin surprindere de vocea venita parca din Infern, ne intelegand ce se intampla.
-Daca este o arma care poate exploda oricand? continua Ixixen, la asta v-ati gandit?
De altfel el avea dreptate, insa in sinea lui, brusc a realizat ca acest santier deschis in apropierea satului sau poate sa insemne sfarsitul linistii lui si al celor care ii erau apropiati.
-Eu as propune in felul urmator, noi eliberam magaoaia de aici,si voi o transporati undeva departe de locuri populate, unde puteti sa o cercetati in voie cat vreti, fara sa fie pusa in pericol viata cuiva.
-Supunem la vot! sari cu blana infoiata pe spinare Bit Mobil, pisoiul care, trait fiind pe langa Cancelaria imperiala, reusise sa deprinda cateva cuvinte omenesti.
Toti ceilalti s-au intors socati spre aratarea care graia din coltul pesterii, ne venindu-le sa creada ca asa ceva poate sa vorbeasca.
-Bine ma, supunem la vot, zise cu obida Vailing711, aruncand cu putere freza din mana. -"Supunem la vot, acum, dupa ce am muncit o zi sa scoatem rahatul asta de aici va gasisti voi, destepti, sa supunem la vot.Bitule, de cand te stiu eu ma, numai asta spui..”supunem la vot”, altceva al dracu daca stii tu". Vailing era obisnuit cu aratarea si stia ca e capabila de multe, inclusiv sa vorbeasca.Nici nu apuca sa termine ce avea de zis, si se repezi cu furie spre biata matza gata sa o prinda de coada. Bit Mobil, agil insa, sari repede de pe stanca de batonita unde trona, direct pe inelul imens, pricina certurilor de atunci. Minerul, suparat ca a ratat impactul cu matza, lua un pietroi mare si il arunca in directia ei cu scopul sa o doboare din echilibrul instabil in care era. Pietroiul izbi cu putere, insa, pupitrul de comanda al inelului dupa care cu un zgomot infernal cazu la picioarele lui BoomGalaxie.
BoomGalaxie era un calugar miner instruit special in actiuni de plasare a dinamitei in straturile de batonita care erau greu de scos. Avea o dexteritate extraordinara, era cel mai bun din galaxie la minari, de aceea si primise aceasta porecla.
-Mama ta de pisoi, zise repede si se repezi sa arunce dupa el cu ce nimeri. Din nefericire nimeri o grenada armata, se stia ca tinea la indemana tot timpul cate o grenada armata, gata sa fie aruncata catre o eventuala amenintare. Grenada exploda cu o putere infioratoare antrenand in suflu mii de pietre, pisoi, oameni si ce era prin vecinatatea artefactului, lasand si un praf extraordinar de gros in pestera.
In acel moment porni o incaerare generala. toti crezand ca pactul de neagresiune dintre ei a fost incalcat si a inceput razboiul, oameni din diverse caste se angajasera deja in lupte corp la corp unii cu altii, Zmeu112 cu o casca impunatoare pe cap ale carei antene te duceau cu gandul catre o pereche de coarne bouriene, casca ce i-a atras si numele de Zmeu, ii cara cu capul in gura lui Sooraj (in indiana Omul soarelui) lovituri de parca veneau direct de la o masina de cusut. Sooraj para cu indemanare toate aceste lovituri, stiute fiindu-i indemanarile in artele martiale studiate impreuna cu Calugarii Dacici. CricripentruSisi se agatase cu dintii de pantalonii lui MeseriasuGPS (era specialist in instrumente de pozitionare globala prin satelit) si maraia infiorator amenintandu-l pe acesta ca daca nu ii da si lui un GPS il lasa fara nadragi pe el.
Darkfaststar, inconjurat de cativa piloti de vanatoare care veneau spre el amenintator, cu cateva chei franceze in mana, incerca intr-un mod conciliant sa-i deruteze expunandu-le strategii despre loopingul facut la altitudini negative. Acestia se faceau ca nu-l aud, pana in momentul in care, Estuarul, liderul lor se parea, ii aplica la toba urechii o cheie facandu-l pe Darkfaststar sa se rastoarne cu picioarele in sus si cu mana la chipiu strigand cu ultima rasuflare;
-Seeeeerrvvveeeeessscccc patriaaaaa..................!!!!!!!!!

In toata aceasta invalmaseala insa, nimeni nu observa un fenomen, poarta, eliberata brusc din blocajul batonitei, incepu sa se invarta cu viteza ascendenta ajungand practic, datorita turatiei, sa creeze un vortex in fata ei.
Va urma........