Pledoarie pentru distracţie

Day 1,747, 11:20 • Published in Romania Romania • by Nicolae Crefelean

Vă reclam! Sunteţi trişti. Unii dintre noi au prins vremurile în care ne jucam foarte mult afară, vremuri în care era distractiv să inovezi, să adaugi noi reguli. Jucam raţele şi vânătorii şi altele, iar dacă eram eliminaţi luam "viaţă de la pământ" şi reintram în joc, spre disperarea celor care s-au străduit să ne elimine. Dar nu plângea nimeni, ci continuam joaca şi ne storceam de energie rundă după rundă. Ne distram pur şi simplu şi abia aşteptam să terminăm şcoala să ne reîntâlnim pe terenul de joacă la ţară, ţară vrem ostaşi sau un fotbal, prinsea, 7 pietre, ascunsea şi altele.

O bună parte dintre voi, tinerii jucători eRepublik, aţi pierdut nişte vremuri superbe, în care cele mai importante lucruri erau să participi la joacă şi să te distrezi. Eram creativi în joaca noastră şi ticluiam împreună jocuri noi, dar şi noi metode de a câştiga.

Astăzi? Întâmpinăm dinozauri care stau pe-aici mai mult pentru energiile celor tineri, care îi inspiră şi care le aduc aminte cu plăcere de copilărie. Dar amintirile astea se diminuează pe zi ce trece pentru că văd mulţi jucători care se grăbesc atât de mult să ajungă sus, încât uită că ăsta-i un joc şi trebuie tratat ca atare.

Vreau să văd entuziasm, ambiţie, distracţie, unitate, şmecherie (în sensul bun al cuvântului) şi rezultate. De ce atâta grabă să terminaţi jocul? Nu-i Solitaire, să-l dovediţi în câteva minute, ci un joc menit să vă întreţină buna dispoziţie pe termen lung şi să vă ofere un mediu în care puteţi cunoaşte oameni asemănători vouă, care să vă stimuleze şi să vă facă să vă simţiţi bine de fiecare dată când reveniţi aici. Aşa că unde-i graba?

Nu-s nici tânăr nici bătrân. Sunt cam la mijloc cu anii. Sunt în fericita postură din care am gustat din distracţia de pe vremuri şi prezentul atât de îmbietor cu noi tehnologii şi toate grozăviile pe care acum 25 de ani nu mi le puteam imagina. Ba chiar promovez tehnologia şi educaţia prin intermediul ei, pentru că a devenit firesc în vremurile astea. Dar vreau să mă zbat şi pentru distracţia pe care am trăit-o de mai bine de 30 de ani încoace şi pe care vreau să v-o împărtăşim noi, cei care am prins-o.

Nu există un secret, ci nişte ingrediente: pasiune, răbdare, meticulozitate, ingeniozitate, bunăvoinţă, ambiţie, spirit de competiţie şi de aventură. Jocul ăsta, aşa cum e el, ar fi fost fantastic pentru generaţia anilor 1980, nişte vremuri nepângărite de graba asta socială şi de nevrozitatea căreia îi cădem tot mai des victime. Avem cu toţii ocazia să ne alăturăm într-o lume virtuală, cu participanţi reali, în care să construim ceva împreună şi să învingem împreună "sistemul" cu propriile arme. Propuneţi-vă de fiecare dată când reveniţi aici să stoarceţi fiecare picătură de voie bună şi atunci când nu mai găsiţi, inventaţi noi metode de destindere în e-gaşcă.

Fiţi creativi, uniţi-vă, construiţi şi distraţi-vă.


Împinge-i şi pe alţii de la spate, scoate-i din ritm şi dă-le un shout:

Pledoarie pentru distracţie: http://www.erepublik.com/en/article/2113185