OchiReci | Am onoarea să vă invit la dialog!

Day 1,174, 03:56 Published in Romania Romania by OchiReci
La toţi şi viitori, Sănătate!
OchiReci Chronicles, no. 604


. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

Ambient muzical: Mr. Hudson & The Library - Too Late, too late

În urmă cu două zile am postat un articol statistic referitor la sumele consumate de eromâni (unii) în decursul unei perioade specificată de timp. Din diverse motive respectivul articol a fost privit oarecum ciudat, datorită faptului că fără să îmi dau seama, sau să intenţionez asta, s-a suprapus într-o formă sau alta cu alegerile prezidenţiale şi astfel în locul unei discuţii civilizate am obţinut un adevărat spectacol de circ (evident port singur o parte din vină, datorită timpului prost ales şi a anumitor ambiguităţi care au lăsat loc de interpretări).

Am spus în nenumărate rânduri şi în diverse articole, că e-viaţa în eRomânia este la fel, oamenii şi modul în care sunt împărţite atributele fiind într-o formă sau alta neschimbată din vremurile vechi de odinioară. Articolul anterior a demonstrat din nou acest lucru, prin simplu fapt că s-a creat un curent frumos şi ordonat de cetăţeni care se regăsesc pe foaie (sau afiliaţi de ai lor) care au combătut cu dârjenie studiul (a cărui realizare a durat vreo 5 ore şi a căror date literalmente nu îmi aparţin) ... dar la fel ca în trecut dezbaterea în sine nu a avut loc, preferându-se o abordare agresivă şi uneori ofensatoare decât o explicaţie simplă, calmă şi la obiect.

Nu sunt eu în măsură să judec calitatea respondenţilor să mă exprim aşa şi evident am partea mea de vină asupra urmărilor, din motive imputabile sau nu, remarc doar faptul că parcă ne învărtim cumva în jurul cozii de multă vreme şi din moment în moment ajungem în acelaşi loc în care am fost şi acum multă vreme şi din care din păcate nu am tras nici o concluzie, să nu mai zic de învăţăminte că deja nu îşi mai au rostul. (există câteva articole vechi care prezintă chestiuni similare, care la vremea lor au rămas ca şi articolul susmenţionat fără un răspuns)

Nu are însă rost să batem monedă pe o discuţie care nu se doreşte a fi purtată, pentru că fie vorba de un joc virtual sau nu, noi jucătorii tot oameni suntem şi fiecare duce cu el puţin din lumea pe care am lăsat-o (sau ar fi trebuit să o lăsăm) în spate la log in, astfel sunt multe chestiuni care aseamănă eR cu RL, dar la fel ca şi acolo posibilitatea unei dezbateri sau a unei judecări conforme şi morale a fondului este mai mult o chestiune ipotetică, scrisă undeva pe nişte foi uitate, decât un adevăr sublim, tangibil şi aplicabil.

Drept urmare, soluţia morală ar fi să nu continui într-o "vânare de vânt" sau să marşez pe un subiect sau articol care din diverse motive nu are şi nu va avea probabil niciodată şanse de a îşi găsi răspunsuri solide cu argumente şi probe indubitabile.

Articolul a avut însă o urmare pe care doresc să o dezbat, pentru că subiectul mă amuză dar mă şi deranjează într-o formă sau alta. În urma articolului, am fost abordat pe chatul #ero de domnişoara/ doamna MermaidPrincess care în urma unei discuţii mai aprinse, pe lângă complimentările pe care mi le-a adus: "hoţ, nesimţit, mincinos" şi ce mai era (să nu fiu ipocrit nici eu nu m-am lăsat mai prejos, fapt pentru care îmi cer scuze) a adus în discuţie o "legendă e-urbană" (aşa cum frumos a desemnat-o Mihu Copilu)

Când joci de atâta timp , cât am dăinuit eu (din greşeală) într-un joc on-line este într-o formă sau alta normal şi evident, să intri în gura lumii, să vorbească anumite persoane despre tine (mai de bine, mai de rău) şi ulterior să rămână istorisiri despre faptele tale (bune, rele) purtate prin viu grai de urmaşi. Astfel de poveşti sunt ceva normal şi firesc oricărui cetăţean intrat în toamna bătrâneţii, atâta vreme cât ele relatează cel puţin la un nivel decent adevărul.

În cazul de faţă, domnişoara/doamna sus menţionată a fost destul de amabilă să-mi explice dumneaei ceea ce am făcut eu demult tare, aşa cum în primă instanţă auzise (ulterior văzuse) într-o formă sau alta sprijinită de mulţime şi de un comportament extrem de decent pentru o reprezentată a sexului feminin. (in your dream!). Dumneaei prin inverşunarea cu care îşi susţinea ideile prezentate, mai că era să mă convingă şi pe mine că am făcut ceea ce ea poate evident să jure că am făcut (da nu are probe şi nici nu o interesează alte asemenea nimicuri)

Să nu mai lungesc discuţia, MermaidPrincess a invederat public că eu aş fi primit demult de la stat vreo 200 gold ca să lupt pentru Marmara şi ulterior ca un ţăran necioplit ce sunt am luat rapid banii şi am tăiat-o în Bulgaria să dau pentru ei (habar nu am cum şi prin ce zone, că atunci aştea erau Peace) iar ulterior ca să-mi pierd urma cică aş fi tăiat-o în Moldova. Ea evident că bagă mâna în foc pe poveste, dar e cam nedumerită asupra timpului şi a datelor, că ba e decembrie, ba ianuarie, ba Marmara 1, ba Marmara 3.

Acum faptul că unii sau obişnuit să emită tot felul de ipoteze despre persoana mea nu e o noutate (multe bârfe au fost în anii ce-au trecut), ce mă amuză şi deopotrivă înspământează este cum ajung aceste legende eurbane la a 3-4-5 cântare extrem de deformate şi cu date tot mai diferite şi mai impunătoare. Deci de la neprinderea unui final de luptă din motive imputabile respectivei conduceri a ţării (Adiemus, smif, andyr, Highst) şi la a lupta într-o regiune deschisă aiurea de ai noştrii conducători (smif, Adiemus) .. s-a ajuns acum la poveşti fantastice şi lacrimogene cu trădări, furtişaguri şi fugă de la faţa locului sau mai ştiu eu ce.

Eu zic că trebuie să facem un roman complet măcar, dacă tot ne băgăm la fabulaţii şi unii suntem aşa creduli să credem că tot ce zboară se mănâncă, dar evident cum am zis anterior nu sunt eu în măsură să judec capacitatea de înţelegere a unora sau nivelul lor de educaţie.

Subiectul mă amuză prin amploarea care a luat-o în timp povestea şi ca într-un vechi proverb prin modul în care s-a trecut de la ţânţar la armăsar, mă înspăimântă însă îndârjirea (să nu zis nesimţirea) cu care domniţa mă insulta pe baza acestor informaţii ale sale (de la eSRI) şi faptul că aşa cum ea e prost informată şi influenţată să creadă cu străşnicie în asemenea aberaţii, pot să mai existe şi alte cazuri atât pe acest subiect cât şi pe altele. Aici sunt interesat sincer să aflu poveştile şi eu, dacă le ştiţi vă rog să mi le comunicaţi şi mie, măcar să nu mor prost.

Şi cum respectiva duduie nu era suficientă pentru a crea o stare frumoasă şi conformă cu alegerile care au fost şi în care s-au ridicat şi morţii din mormite (bănuiesc că tot din cauza mea, că na!) a mai apărut un mesaj ciudat şi amuzant, de data asta direct la articol. Autorul său, şi anume Ilies Daniel, acest copil apărut din neant care a primit cadou o putere considerabilă (că el se antrena 24h zilnic 😃) despre care nu îmi amintesc nimic anterior de noua versiune a jocului (şi aici iar nu ştiu din ce cauză îmi amintesc de Xigna 😃) a deschis o nouă legendă din care vă citez: "iti reamintesc, si in public, ca in reasing, subit, de la o zi la alta, skillul tau militar de infanterie a ajuns de la 0 la mai mult de 150000 de puncte, adica grad de veteran... In acel moment erai cel mai meserias si ai considerat, probabil, ca nu mai e nevoie sa dai train pe skillul secundar, cum faceau "fraierii" ca mine, cheltuind bani din buzunar si nemaiputand sa munceasca. Insa adminul a descoperit bugul si ti-a sters acele puncte, care nu ti se cuveneau - ceea ce a fost foarte corect si mai mult decat ingaduitor, nu? Puteai sa-ti iei si un bann pentru asta. Acum, daca tu ai ales calea aceasta usoara si nu cea greoaie, aleasa de altii, de a creste pe cai cinstite si cu cheltuieli personale, cine-i de vina baiete? De ce faci acum pe victima? De ce arunci cu rahat in altii care au jucat corect?". Vă rog să vă abţineţi din a îl ironiza pe copil, iertaţi-l nu ştie ce vorbeşte ... doar se află şi el în treabă ... că na!

Şi uite cum am ajuns într-o singură zi şi hoţ şi minicinos şi trădător şi cheater! (sunt convins că mai sunt multe care le puteţi adăuga - de când aşteaptă unii un asemenea articol, oho!)

Acum hai să vedem discuţia ce va urma, că evident cu asemenea companie şi asemenea poveşti e imposibil să nu iasă ceva frumos : ))


. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
. . . . . . . . . . . . . . .Voi încerca să uit, aduceţi-mi numai aminte (Valeriu Butulescu) . . . . . . . .
. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
☞ Cu stimă şi consideraţie,
☞ OchiReci (Ψυχρά μάτια)
☞ 6 Februarie 2011 (Day 1173) | Publish in România |
. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .