Join the new world

- Anna! exclama el plin de uimire cand o vazu pe holul gol al Departamentului de Cuantica Aplicata din Orasul Universitatii Planetare de Fizica.
Era in toiul vacantei intersemiciclice cand primise un apel de la robotul de serviciu, spunand ca era asteptat de un vizitator in holul principal al cladirii. Toata lumea era in vacanta – in fine, cu exceptia catorva profesori care optasera sa ramana in Oras pentru a-si continua cercetarile. Asa ca s-a indreptat sper locul in care era asteptat, pe jumatate curios, pe jumatate iritat ca fusese intrerupt din lucru.
- Pe toti dumnezeii, nu imi striga numele complet in gura mare! sopti ea.
- Dar e pustiu Departamentul!
In timp ce il imbratisa ca pe un prieten vechi, lipsita de orice resentimente in legatura cu fosta lor relatie esuata, continua:
- Tot la fel de neglijent ai ramas! Apoi foarte incet adauga: Daniel.
- Tot la fel de sensibila ai ramas, A1 – asa e bine?
Ea clatina din cap, in timp ce se gandea.

Erau o civilizatie avansata din toate punctele de vedere: de la tehnologie pana la educatie si morala. Nu mai aveau nevoie nici de vechile religii si superstitii care tineau masele sub control. Erau educati, puteau sa isi explice fenomenele din jurul lor cu ajutorul stiintei, iar cand aveau nevoie de ceva „mai mult”, cand aveau nevoie de un subiect de gandire romantic la care sa mediteze, ceva care sa ii linisteasca si sa le dea senzatia ca nu totul era atat de clar si de fix cum le explica stiinta, atunci puteau cumpara cate o brosura filosofica pentru timpul liber. Era amuzant cand stateai sa te gandesti. Stramosii lor rezolvau sudoku si integrame ca sa nu se plictiseasca, iar ei se distrau dezbatand pe probleme filosofice fara sfarsit – si fix asta le placea: faptul ca erau fara solutie era reconfortant. Pana si companiile lor multi-stiintifice le ofereau planuri filosofice, pentru a se asigura de bunastarea lor psihica si emotionala.
Ca societate scapasera de orice urma de superstitie si bigotism – dar ramasesera cu tabuul asta al numelor. Ar fi fost foarte greu de explicat cuiva care nu crescuse cu asta. In timp ce se plimba alaturi de D1, sau Daniel pe coridoarele Departamentului, indreptandu-se spre biroul lui, incerca sa-si rezume regulile nomenclaturii interumane.

Totul pornise de la o veche credinta a poporului de spiridusi (despre care nici macar nu se stia cu adevarat daca existase sau nu), care spunea ca cel care iti stie adevaratul nume ii poate porunci sufletului tau. Bine, in ziua de astazi nu mai credeau asta la modul propriu, era un fel de metafora. Cu toate acestea aveau niste reguli clare:
Numai cei foarte apropiati iti pot sti numele complet. Al ei era Anna. I-l stiau parintii, fratele, trei prietene foarte bune si cei 3 iubiti pe care ii avusese. 9 persoane cu totul. Dar si acestia ii ziceau in cea mai mare parte a timpului pe initialele care ii corespundeau in viata lor. Pentru ambii parinti era A1 – foarte usor de explicat, pentru ca era primul lor copil. Fratele ei era T2 pentru parintii lor. Pentru el, ea era tot A1, iar el pentru ea T1. Dar daca statea sa se gandeasca, nu stia care erau initialele pe care le foloseau parintii ei unul cu celalalt. Se intreba daca i-ar fi spus. Prietenele ei bune erau toate trei I – o coincidenta care parea sa se repete in viata ei, I1 , I2-4 si I3-5. I1 fusese prima prietena buna pe care o avuse vreodata, iar I2-4 a fost a patra prietena, dar doar a 2a in care avusese suficienta incredere ca sa ii impartaseasca numele. Pentru colegi si cunoscuti era A-si-o-serie-de-multe-numere-si-linii. I se parea incredibil cum oamenii preferau sa tina minte niste denumiri atat de complicate, in locul variantei antice formate din nume si prenume. Dar si ea, desi nu isi putea explica de ce, credea cu foarte multa convingere in sistemul acesta. I se parea ca astfel, relatiile interumane deveneau mult mai putin superficiale. Era foarte clar care este locul unei persoane in viata ta si care este locul tau il al ei.
Nu avu timp sa se mai adanceasca in intrebari, pentru ca ajunsesera la biroul lui D1, pe care daca tot veni vorba, se gandea sa il transforme in D3/4-6, daca s-ar fi dovedit ca pot fi prieteni si nu numai fosti iubiti.

Ramanea de vazut daca va fi dispus sa o ajute cu planul ei. Asta daca era macar posibil.