O zi de luni

Day 1,812, 09:40 • Published in Republic of Moldova Republic of Moldova • by Cristinutaa

Offf... daţi-mi voie să vă povestesc.

Deci eu, eFetiţă cuminte, revin frumos într-o sâmbătă la eCasa mea. Mă odihnesc, mai cunosc lumea care a venit, noii vecini, îl salut pe Briga când trece pe cărarea de lângă grădină, primesc ziarul în fiecare dimineaţă, îl răsfoiesc uşor citind cu drag numele unui autor ce ţin minte că-mi plăcea: direct x ...şi aud bătând în uşă eFraţiorul Victqr... mai stăm la taclale. Mă întreabă dacă mă simt bine eAcasă(doar el mi-a cumpărat bilet spre eCasă şi m-a urcat în avion) şi bem un ceai cu mentă şi lămâie.

Dacă voi credeţi că după am fost lăsată să mă odihnesc, vă înşelaţi. Deci, când mă odihneam şi eu frumos, intră Kanto să facă inspecţia: dacă nu am dosare secrete, dacă e curat în casă, dacă am armamentul necesar, dacă nu mor de foame, dacă n-am uitat adresa Delta şi altele... (să ştiţi că după a trebuit să aranjez înapoi lucrurile toată ziua)

Ziua următoare mai discut cu vecina Tinkutza despre noul veşmânt al Lupuşorului Tainic. Nu ştiam care culoare i-ar fi stat mai bine...

Spre seară Pr1nc1pe vine la mine să luăm cina împreună la lumina lumânărilor.

Luni, în uniformă nouă, mă prezint la oficiu. Trecând pe lângă Zimbrii în drum spre birou, mă sălut milităreşte cu The_Form care-mi zice: "Bună ziua, miticuţa!"

Primesc o nouă funcţie: recrutor în Delta. Încep(mai mult sau mai puţin) lucrul.

Trece timpul...

Într-o zi de luni, după ce revenisem de la oficiu ies frumos în grădină să mă odihnesc, dar pe stradă trece Norman şi se uită răutăcios la mine şi mă apucă nostalgia. Îmi lipseşte ceva...

Mă plimb prin ogradă în căutarea unui răspuns...şi... dau de o căsuţă mică şi plină de praf. Intru încet şi aud uşa scârţâind... Înăuntru - hârtie, cerneală, foi scrise, mecanisme interesante de tipografie, toate acoperite de praf.

Pe o masă văd un număr dintr-un ziar




Cred că am revenit şi în ePresă 🙂