O cascada de greseli, o singura scuza

Day 1,379, 01:02 • Published in Brazil Romania • by belzebut cel crunt

This is an article for the Romanian community

Adevarat, jocul s-a schimbat, poate ca pe alocuri s-a uratit, insa nu pot sa dau vina doar pe joc. Suntem oameni si avem discernamant, avem posibilitatea de a alege, in fuctie de alegerile noastre jocul este sau nu palpitant.

In goana noastra dupa Titluri si faima am uitat sa jucam, am pierdut contactul cu realitatea asta virtuala. Am pierdut contactul cu eSocietatea, cu eArmata, ePrieteni, ba chiar mai mult, am mers pana intracolo incat am pierdut contactul cu noi insine. Am omorat tot ce era frumos in caracterele astea virtuale, transformandule in umbre mici umbre murdare ale vietii reale.

Degeaba am o carca de medalii daca nu mai simt bucuria de a juca, de a ma bate cot la cot cu colegii pentru fiecare bucatica de "pamant", de a lupta pana la sacrificiul suprem (kamikaze) alaturi de ePrieteni.


La ce bun?, La ce bun zeci de golzi sau mii de puncte de influenta, daca nu folosesc atunci cand trebuie si unde trebuie?

De multe ori cand citesc cate un articol prin fata ochilor mi se perinda o imagine terifianta: parca vad sute de ciori asezate pe sarma stalpului de telegraf croncanind pana la exasperare, insa nici una nu are curanjul sa coboarea spre asi lua portia de starv (vorbim mult, actionam putin).

Am jucat prost in ultima perioada de timp, unii dintre noi ar zice ca am jucat foarte prost. Intradevar s-au facut multe greseli. Au gresit politicienii care in goana lor dupa voturi au uitat sa se implice in cresterea si emanciparea eSocietati. Apoi au gresit Masonii alegand sa faca o reforma printr-o revolutie “violenta” in loc sa faca una de catifea. Dupa aceea a gresit esocietatea atacand tancurile, pentru ca ar fi supt bani poporului. A venit apoi randul tankurilor sa greseasca luptand aiurea prin lume, in razbunarea lor fata de eSocietate. Intr-un final a venit si randul armatei sa greseasca, incarcandu-se de sute de medalii lucitoare, dar uitand ca forta unei armate sta actele de eroism colectiv (nimeni nu a rasturnat muntii de unul singur).

Da, o cascada de greseli, si totusi inca existam. Se spune ca ce nu te omoara te intareste. Personal cred ca a venit momentul transformarii la fata a eRomaniei. S-a atins fundul sacului? Poate ca nu, dar nu este obligatoriu sa ajungem acolo pentru a pune stop acestei cascade de erori.

In incheiere as vrea sa imi cer scuze fata de comunitatea romaneasca, pentru ca am avut si eu rolul meu in acest peisaj dezolant, ca majoritatea. Va promit ca de acum incolo voi incerca sa fiu mai bun si mai tolerant fata de cei ce gresesc si va invit si pe voi sa faceti acelasi lucru.

De pe firul de telegraf, croncanind, nu se pot face schimbari majore. Luati atitudine! Actionati in consecinta!

P.S. stiti cum suntem noi acum? am vrea schibare dar sa vina schimbarea la noi, este de datoria ei sa ne demostreze ca ne merita, sa ne loveasca in fata si sa ne calauzeasca spre salvarea mult dorita.


P.S. Lectura recomandata http://www.emilstoica.ro/iluzia-care-ne-uneste.html