My view

Day 461, 09:50 • Published in Romania Romania • by Sir Drollbloke

Una din posibilele retete pentru succesul unui joc este sa transforme in realizabile elemente altfel imposibil de atins, ne-la indemana oricui sau care ar consuma foarte mult timp pentru obtinere. Este cazul foarte multor simulatoare, de la sport la comanda unui submarin (e.g. Silent Hunter, dezvoltat de cativa romani), de la luptat in al 2-lea Razboi Mondial impotriva Germaniei naziste si pana la febrilitatea Guitar Hero. Fie ca isi propune sa iti dea ceea ce in lumea reala nu poti avea sau nu, conditia de existenta pentru un joc este sa ofere satisfactie, si nu oricum, ci in urma unui efort rezonabil din partea jucatorului.

Cu alte cuvinte sa iti prezinte o treapta relativ greu de atins, iti da ocazia sa lupti pentru ea, si daca meriti, o primesti. Life like. Nu depinde numai de tine si este nevoie de coordonarea cu o serie de factori si de alti jucatori care isi doresc acelasi lucru ca si tine, ceea ce va duce la concurenta mai mult sau mai putin loiala? E posibil sa faci totul ca la carte si sa pierzi sau sa iti dai un minim de interes si jocul rezultatelor sa iti aduca tie laurii? Superb. Even more life like.

Aceia dintre voi care au fost la fel de ghinionisti ca si mine (in cazul celor mai mari de 21 de ani ai mei, mai ghinionisti) au avut o materie in scoli si licee care se numea Istoria Romanilor. In realitate am invatat cum sa ne mintim in mare stil ca sa ne simtim bine cu noi. Aduc vorba despre asta pentru ca una dintre ideile cele mai aparate in cartile care mi-au fost mie bagate pe gat in scoala este ca Romania nu a dus niciodata un razboi de cucerire. Un fel de a spune ca noi romanii, popor de oameni onesti si mai ales ospitalieri (fac o mica pauza ca sa nu vomit) nu am vrut niciodata ce nu era al nostru. Asta din seria ingeniosului tovaras Ceausescu Nicolae, care in nemarginita lui aspiratie spre pacifism a transformat cateva tancuri in buldozere. Din tancuri depasite moral, ruginite si fara folosinta a facut o mana de buldozere cu blindaj de 10 mm cu geamuri foarte mici si fara folosinta. Consum stupid de resurse (de altfel regula generala a comunismului varianta 2.0 made in Romania). Insa cata noblete!

Revenind la cartile de istorie, adevarul este ca in rarele, ce-i drep, momente in care contextul politic ne-a permis sa o facem, am balit la alte teritorii si resurse. Exemple ar fi cam o mana, cel mai de notorietate fiind campania lui Mihai Viteazul, nimic mai mult decat o cucerire a Principatelor Romane convertite intr-un act de patriotis extrem, Prima Unire! Ideea de identitate nationala era la fel de populara ca OZN-urile in Tara Romaneasca a anului 1600, fata de 1848 cand s-a molipsit si la noi de la restul Europei. O faceau francezii, era la moda.

eRepublik este poate cel mai reusit experiment online pe care l-am cunoscut. Asta pentru ca pe langa satisfactia nativa pe care ti-o da faptul ca iti castigi banii virtuali si iti masoara calitatile si ti le pune intr-un tabel ca sa vezi mai bun decat cine esti si ca cine trebuie sa ajungi, da ocazia tuturor sa faca ceea ce istoric si-au dorit. Este motivul pentru care cu totii am rade draceste sa vedem Ungaria eliminata de pe harta, grecii se paruiesc cu turcii, etc. Intr-adevar, eRepublik iti da ocazia sa faci alta istorie si eventual sa faci adevarate alte ineptii din carti, de genul "Romania este in centrul Europei".

Romania cea cu forma unui buchet de flori este in ca*c*t. Ne invartim de zeci de ani in jurul cozii incercand sa ne dam seama ce avem de facut si cum am putea sa trisam ca sa obtinem fara munca. Am fost o rusine pentru aliatii nostrii in ambele razboaie mondiale. In primul am intrat la spartul targului cand toti erau obositi iar in al doilea am fost curve. Asta nu ma impiedica sa imi iubesc tara si sa o vreau si eu, cum cred altii ca o pot face in realitate, ca soarele sfant de pe cer. 🙂 In eRepublik pot. In eRepublik pot sa intru intr-un sistem de conducere moral si uman ceea ce in realitate nu pot, pot sa intru in Batalionul Vanatori de Munte si sa plec maine sa lupt pentru o cauza in care cred. Este un paradis. In primul rand pentru ca astampara foamea genetica de a iti masura fortele cu altii, iti satisface creatura din tine care isi doreste violenta sau dominarea unui adversar. In articolele si comment-urile din eRep vad entuziasmul acela din filme, de plecare pe front. Inevitabil oamenii isi doresc razboaie pentru ca toti cred ca li se cuvine mai mult decat au. Aici insa nu se intoarce nimeni dezechilibrat, fara picioare, si cu imaginea celui mai bun prieten facut bucati, pentru ca aici nu exista orori. Dupa sport, politica, arte, avem inca o ocazie sa ne masuram barbatia si batem cu pumnul in masa. Asta citesc in mesajul lui dsalageanu pentru eIndonezia-eIran-ePakistan. Daca e bine sau nu, asta nu sunt inca destul de mare ca sa stiu. Dar imi gadila orgoliul. Mie si mai mult ca sigur multora.

Cand am intrat in joc si am descoperit presa, citind articolele mai-marilor din joc, mesajele pentru populatie si restul din aceasta gama, mi s-a ridicat parul. Este incredibil. Incredibil ca am ajuns aici. Si tin minte ca imediat m-am simtit mandru ca sunt si eu intre 7000 de oameni deosebiti si destul de inteligenti ca sa aprecieze eRep si sa il faca o parte a realitatii sale. Am gandit ca iata ce oameni are Romania si ca poate mai avem o sansa si in realitate. Am vazut coerenta in exprimare si darzenie justificata. O tresarire a genei dace din noi, cei care au infruntat Roma si care se credeau lupi. Nesupusi. Burebista s-a implicat in luptele pentru putere din Roma de atunci. In eRep putem sa luptam direct. M-am gandit cateva clipe ce-ar fi ca romanii din eRep sa conduca Romania, nu eRomania. Mana aceasta de oameni verticali si care au coloana vertebrala.

Apoi au aparut alte stiri. Acuzatii de frauda a lui dsalageanu, tradare Smif si restul. Trist daca sunt lucruri adevarate, trist daca sunt false. Asta pentru ca ar reprezenta nevoia oarba a romanului de a arunca noroi, de a il da jos pe cel care e unde vrea el sa ajunga prin orice mijloace, clasicul "sa moara si capra vecinului". Foamea de scandal asadar este fixata in spirala noastra genetica, la fel cu multe alte dezgustatoare trasaturi umane. It's all in our DNA. E acolo langa imposibilitatea de a te abtine sa te uiti intr-un decolteu care te trage de coada ochiului. Pana la urma, si un tank cu level 20, si eu, si un bebe care a intrat azi... we're all only human.

P.S. Stiu ca m-am intins mult, dar e primul meu articol si eram hamesit sa scriu pana am facut rost de cei 2 gold. Astept orice fel de comentarii si recenzii. Welcome to my side of the story. 🙂