Moartea individului

Day 883, 12:49 • Published in Romania Romania • by sorin_ovb

Articolul de fata este continuarea acestui articol si va recomand sa il cititi pe primul mai intai.

“În general, oamenii nu caută să-şi eleveze conştiinţa. Dimpotrivă, ei trăiesc prin mintea colectivă a societăţii, prin psihologia maselor, urmând orbeşte mulţimea din jurul lor. Conştiinţa este un fenomen individual - pe care trebuie să-l creezi singur. Societatea nu te poate ajuta; dimpotrivă, ea te va împiedica în toate modurile posibile să devii cât mai conştient. Societatea nu are nevoie de oameni rebeli, ci de roboţi care să respecte status-quo-ul, stabilimentul, biserica, statul. O fiinţă rebelă este periculoasă, deoarece ea nu va accepta nimic din ce este in contradictie cu trăirea ei interioară - şi va crea această revoluţie interioară şi în ceilalţi.” Osho (lider spiritual indian)


Intr-un partid politic, omul ca persoana individuala moare, primand grupul, partidul, societatea. Omul nu mai are propriile pareri, opinii, interese, pentru ca totul se invarte in jurul grupului. Interesele grupului sunt mereu mai importante decat interesele individului. Pentru ca grupul sa triumfe individul trebuie sa moara. Pentru cei care vreti sa vedeti unde se poate ajunge atunci cand individul nu mai conteaza, ci doar binele grupului va invit sa cititi “1984” de George Orwell (aici a aparut prima data termenul de “Big Brother”)! Normal ca ideile si interesele grupului sunt dictate de catre membrii lui, dar care dintre acestia? Normal ca cele mai bune idei sunt cele reprezentative, dar cine decide care sunt cele mai bune idei? Grupul, normal… printr-un vot democratic, normal… Dar experienta si exemplele imi spun ca grupul va vota mereu cu ideile liderilor, ca interesele liderilor vor fi mereu cele care vor prima. De ce? Pe langa faptul ca un cuvant de-al lor cantareste mai mult decat orice alt cuvant al unui membru banal din grup (la nivelul subconstientului), indiferent de cat de bun este argumentat acel cuvant, mai exista o lege care este aplicata de toti marii lideri din lume.


Cea mai puternica lege din Univers aplicata oamenilor este legea reciprocitatii. Ea este la fel de sigura cum este si legea gravitatiei si de multe ori chiar mai importanta. Daca cineva iti face un favor, te simti obligat sa intorci acel favor, chiar daca acea persoana nu ti-a spus sau sugerat asa ceva. Totul este foarte simplu: vrei un favor de la cineva, ii faci tu unul si el se va simti obligat sa il intoarca. Asa functioneaza mafia, sistemul politic, religia, economia de piata, asa functioneaza lumea. Si este normal, legea este atat de puternica si de sigura incat nu poti sa nu o folosesti


Aceasta metoda este folosita de liderii grupurilor. La inceput iti dau ceva ce pentru tine valoreaza foarte mult, dar de care ei se pot lipsi lejer si mentin acest joc mereu in favoarea lor astfel incat oricat de multe favoruri le-ai face, tot o sa te simti indatorat fata de ei.


Cum sa va dati seama cat de influenti sunt acesti oameni? De cate ori ati comentat negativ in legatura cu anumite fapte ale unor lideri si v-ati trezit cu tot grupul pe cap? Cum se face ca tot grupul are aceasi parere mereu? Simplu: pentru ca individul se confunda cu grupul, individul nu mai conteaza ca parte separata, ci doar ca parte componenta. De cate ori v-ati simtit ofensati cand ati auzit injurii la adresa partidului din care faceti parte? Este clar ca injuriile erau adresate doar liderilor, pentru ca ei au luat deciziile, dar va simtiti ofensati pentru ca doriti sa va simtiti parte integrata.


Clawy spunea ceva despre asocierea la grupuri intr-un comentariu de-al sau. Spunea ca liderii se asociaza unor grupuri pentru ca vor sa imprastie mai departe ideile si parerile lor, iar restul, turma, se asociaza unui grup, deoarece stiu ca nu sunt in stare sa faca ceva, sau sa realizeze ceva singuri. Ei nu pot spune eu sunt…, eu am facut…, si astfel se asociaza unui grup de oameni, si “eu sunt” devine “noi suntem”,” eu am facut” devine “noi am facut”, lucruri pe care le poarta cu mandrie din lipsa de realizari personale (ma refer exclusiv la cei care se confunda cu grupul, nu la cei care fac parte din el).


Cu speranta ca persoana respectiva sa nu se supere o sa dau un exemplu in legatura cu legea reciprocitatii: X-ulescu

Cat timp am fost in GN el a fost comandantul meu. S-a purta foarte bine cu mine, chiar m-a invatat primele trucuri din joc (monetary market, si altele). Nu mi-a cerut sau sugerat niciodata sa votez cu o anumita persoana. Nu a incercat sa imi influenteze parerea in legatura cu alte persoane. Dupa o perioada de timp am iesit din GN (motivele nu mai conteaza, sau puteti sa spuneti iar ca am fost avar) si mi-am vazut de treaba. Acum cateva luni au fost alegerile in congres si el candida in regiunea in care aveam eu drept de vot. Nu stiu daca aparuse in presa cu articol de candidatura, dar cert e ca eu nu vazusem. Instinctiv am pus stampila pe el pentru ca asa mi s-a parut normal, nu pentru ca aveam un argument solid, ci pentru ca asa mi s-a parut normal.

Dupa o perioada de timp mi-am dat seama de ce am facut si mi-am zis ca nu o sa mai votez in congres decat din interes, interesul meu, al unui grup, al Romaniei, ce mai conteaza al cui?


Nivelul ultim de manipulare vine atunci can😛
- dupa ce ai facut munca voluntara;
- dupa ce ai ajutat mai multi jucatori cu produse sau sfaturi;
- dupa ce ai ajuns sa manipulezi masa prin presa (un mare conducator are nevoie de arta scrisului sau a vorbirii) si sa stii a argumenta mereu in favoarea ta;
-dupa ce ai aderat (sau creat) la un grup si ai ajuns sa faci parte din elita lui …. Oamenii ajung sa creada ca locul tau este sa conduci, ca este de drept sa ai functii importante in stat, ba chiar se simt datori sa iti ofere asa ceva pentru toata munca depusa. Iar aceasta munca normal ca nu ai depus-o ca sa ajungi aici, ci doar pentru ca iti facea placere sa ajuti.

Mereu incercati sa deschideti ochii si sa cautati cauza, nu efectul; scopul, nu actiunea!


“Mijlocul esenţial pentru manipularea realităţii este manipularea cuvintelor. Dacă poţi controla înţelesul cuvintelor, atunci poţi controla şi oamenii care trebuie să utilizeze cuvintele.” Philip K. Dick


Nu vreau sa fiu injurat pentru ceea ce credeti voi ca am spus, ci pentru ceea ce am spus. Ce am spus imi asum. Nu ma dereanjeaza o injuratura atat timp cat vine si cu un argument. Nu acuz pe nimeni, pun doar niste intrebari. Intrebari pe care ar trebui sa vi le puneti si voi si dupa o perioada de timp sa va raspundeti singuri la ele.


De ce avem nevoie de congres la o populatie de 10 mii cu 2-3 mii de cetateni activi? Au intrat oameni in congres cu 20 de voturi. Ei pe cine reprezinta? Pe acei 20 de oameni? De ce? 20 este o suma atat de mare incat au nevoie de reprezentant?


De ce marile partide din joc sunt conduse mereu de aceleasi grupuri restranse de oameni? Exista alegeri libere si totusi membrii de partid voteaza aceasi oameni prin rotatie. De ce?


De cate ori te-ai gandit la faptul ca esti dator unitatii militare din care faci parte pentru ca ai primit de la inceput mai mult decat ai produs fara sa iti ceara mare lucru inapoi? Sau pentru alte beneficii….


De cate ori ai considerat parerea liderului de grup din care faci parte ca un adevar absolut? Fara sa te gandesti de ce ai facut asta…


“Partidul nu trebuie să fie o constantă a opiniei publice, ci trebuie să o domine. Nu trebuie să fie servitorul maselor, ci stăpânul acestora.” Adolf Hitler

“Ideologia dominantă a fost întotdeauna ideologia clasei dominante.” Karl Marx