Mi-a luat Dumnezeu mintile ?!?!?! [explicatii si dispozitii]

Day 452, 15:25 • Published in Romania Romania • by dsalageanu

Dragi concetateni,

Cred ca multi dintre voi s-au intrebat de ce am oferit ungurilor o pace atat de avantajoasa, in special in conditiie atitudinii lor. In acest sens, doresc sa va prezint cateva elemente despre ceea ce am afirmat ca inseamna "imaginea de ansamblu" in acest caz.

In primul rand, doresc sa subliniez ca "atitudinea ungurilor" nu are nici un fel de importanta in logica mea decizionala. Eu nu iau decizii emo. Nu "pedepsesc" pe nimeni pentru ca a fost "obraznic". Treaba mea nu este sa fiu tovarasa educatoare, ci sa iau decizii in favoarea Romaniei.

In al doilea rand, va propun sa introducem in ecuatie urmatoarele elemente:

1. Atlantis

In ultima perioada, Atlantis a fost zguduita de cateva "noutati" mai putin imbucuratoare. Plecarea Argentinei, oscilatiile Marii Britanii si a Statelor Unite, precum si insuccesele militare au lovit mult alianta. Sunt multe explicatii pentru aceste probleme, de la imaginea negativa (la care am contribuit si noi sanatos) pana la probleme de comunicare si coordonare. Cert este un singur lucru: in ultimul timp, ca alianta, ne-am cam luat-o pe coaja si nimeni nu vrea sa faca parte din echipa pierzatoare. M-am decis sa schimb acest lucru.

2. Romania

Noi tot vorbim de vreo 2 alegeri incoace despre cum Romania este o "super-putere". O fi, nu zic, dar deocamdata nu prea aratam ca atare. O super-putere este capabila sa schimbe balanta puterii in lume, are interese peste tot pe mapamond, are capacitatea de a utiliza, la nivel global parghii economice si militare si, in special, nu este NICIODATA in defensiva pentru ca nu este amenintata pe teren propriu de catre nimeni. Eh, Romania, din pacate, in ciuda potentialului, consider ca nu trece testul meu in aceasta privinta, in cam nici un criteriu. M-am decis sa schimb si acest lucru.

3. Ce optiuni avem?

Romania se pregateste de razboi. Nu este un secret. Recrutam soldati in toate unitatile militare, strangem randurile cu aliatii nostri, cumparam mii si mii de arme, se vede si din avion ca pregatim ceva masiv. Operatiunea respectiva, cu numele de cod "Alexandru cel Mare", este destinata sa ne pozitioneze in ofensiva pe cateva fronturi. Problema noastra este ca nu putem sa ne lansam in ofensiva, atata timp cat razboiul cu Ungaria este deschis, datorita faptului ca inaintarea noastra ar putea fi blocata in orice moment. Astfel incat, avem urmatoarele optiuni:

a. Facem pace cu Ungaria. Ne recastigam libertatea si initiativa in acest conflict global, schimbam harta lumii inca o data (de data asta decisiv), ne incercam puterile cu "greii" PEACE (Indonezia, Iran, etc), castigam regiuni valoroase ca si importanta geostrategica si de resurse si ne incoronam superputere a Lumii Noi. Efortul este sustenabil, riscurile sunt reduse si beneficiile inestimabile.

b. Nu facem nimic. Facem ca si Quicksilver si "ne prefacem ca Ungaria nu exista". Scriem articole care incep cu "eram pe camp si batea vantul..." si devenim o tara pacifista si prafuita, cu cetateni muribunzi. Ar dura cateva saptamani pana cand am fi atacati din cel putin 2 parti (eu as paria pe 3) si am fi tinta ideala pentru operatiunile PEACE, RW-urile rusesti si TO-ul maghiar (atunci cand vor creste bebelusii). Efort mic, riscuri imense si costuri finale incalculabile, ducand pana la prabusirea imperiului romanesc.

c. Atacam Ungaria. Daca tot am adunat armata si ne-am pregatit de razboi, o alta alternativa este sa ne indreptam chiar catre Ungaria. Atacand Ungaria, desigur ca vom activa aliantele lor (cu intreg PEACE-ul), adicatelea, la cele 420k ziduri vom adauga si populatiile "baietilor mari" din PEACE. Problema este ca acele aliante, odata activate, nu se vor activa decat la incheierea razboiului. Astfel incat, atacarea Ungariei este o optiune fezabila doar in cazul unui scenariu wipe-out, in care Ungaria dispare de pe harta pentru a nu mai reaparea niciodata. Riscurile pe termen scurt sunt foarte mari, efortul este colosal, iar beneficiile ar fi relativ reduse (oau, am mobilizat tot Atlantis-ul, ne-am spart toate resursele pentru a lua 2 regiuni unei tari minuscule, plina de useri noi. Glorie frate...)

Din punctul mau de vedere, optiunea b. este exclusa. Am avea cel mai mult de riscat si cel mai mult de pierdut. Optiunea c. este o optiune proasta, dar fezabila. Din doua rele, il voi alege cu siguranta pe cel mai mic. Atacand Ungaria pierdem cel putin 2 luni de dezvoltare a tarii, ne vom periclita democratia pe termen mediu (1-2 luni) si nu vom castiga, practic, mai nimic. Pe termen mediu-lung (2 luni), vom avea posibilitatea sa implementam optiunea a. si sa revenim acolo unde ne este locul.

4. De ce am scris articolul anterior?

Din cateva motive simple:

- Pentru a demonstra Ungariei dorinta mea sincera de a face pace. Sunt primul presedinte roman care si-a pus cariera politica la bataie pentru a incheia acest obiectiv, pentru a putea sa ne indreptam catre teluri mult mai ambitioase.

- Pentru a demonstra cetatenilor maghiari cat de mult sunt dusi de nas de "amenintarea cu Romania". Daca in Romania este suficient sa strigi tare ca Ungaria trebuie distrusa pentru a-ti creste popularitatea politica, nici la ei lucrurile nu sunt mult diferite.

Ironia situatiei face ca tocmai discursul nationalist maghiar ar putea sa reprezinte cel mai putin interesele poporului maghiar si, totodata, primul presedinte roman care isi pune fundul si scaunul la bataie pentru a incheia o pace generoasa cu Ungaria ar putea sa fie si cel care o va sterge de pe harta. In fine, al treilea motiv este:

- Pentru a pregati comunitatea internationala pentru situatia in care vom fi nevoiti sa abordam problema militar. Daca vom ataca Ungaria, Romania va fi cu siguranta demonizata si socul acesta se va resimti din plin in Atlantis si, implicit, in suportul pentru viitoarele noastre operatiuni. Oferta mea de pace este destinata sa convinga o lume intreaga ca atitudinea NOASTRA este mai mult decat rezonabila si ca, de data asta, nu noi suntem "bad guys". Si, am motive sa cred ca lumea m-a cam crezut.

5. Ce facem in continuare?

Doresc sa va asigur de determinarea mea in a incerca sa obtin o pace cu Ungaria. Nu ma intereseaza nici ce are de spus GabrielP, nici cum arata orgoliul inflamat al unor conationali de-ai mei. It is breaking to me. Argumente de genul "le dam in gura pentru ca nu ne respecta" sau "moama, ai auzit ce zic astia de noi?!?" sunt probabil suficiente in spatele blocului, va sigur insa ca in politica externa se pune usor altfel problema. Doresc sa obtin pacea pentru ca pierdem o regiune si castigam un imperiu colosal.

Daca nu o vom obtine, in ciuda faptului ca este o optiune proasta din punct de vedere strategic (chiar daca voi fi probabil aplaudat pe chestia asta), ne vom indrepta militar inspre Ungaria. Este ultimul lucru pe care il doresc, dar nu ne putem permite sa fim blocati la infinit.

Va asigur ca avem capacitatea de a ne indeplini obiectivele militare pe varianta c. indiferent cine ar sta in spatele zidului. Nu exista nici o forta militara pe planeta noastra virtuala, capabila sa mobilizeze mai mult damage decat o putem face noi in acest moment. Inca avem aceasta capacitate si o voi utiliza daca va fi cazul, atata timp cat balanta inca ne mai favorizeaza. De asemenea, va asigur ca aceasta optiune este fezabila si pe termen lung, nu o sa ne ameninte nimeni politic dupa aceea. Ma rog, sigur, vor fi tentative, dar din ce in ce mai putine si mai slabe. Un popor fara tara se lasa de joc invariabil, asa s-a intamplat in absolut toate situatiile.

Ca si concluzie la cele expuse, dispun urmatoarele:

1. Armata Romana este rugata sa isi dozeze eforturile si sa economiseasca resursele care vor fi importante in perioada urmatoare. Luptati de antrenament, dar fiti atenti la consumul de arme.

2. Solicit populatiei si Armatei sa nu blocheze RW-urile rusesti din Kalinigrad si Far Eastern. Acele actiuni sunt consecinta deciziei congresului (original) al Norvegiei si reprezinta vointa poporului norvegian. NU AJUTAM NORVEGIA blocand acele rebeliuni, ba dimpotriva, intarziem eliberarea congresului norvegian si recuperarea banilor de catre Norvegia. Doctrina noastra militara spune foarte clar ca, in asemenea situatii, nu aparam si nu actionam defensiv. Asteptam ca situatia sa fie rezolvata in mod pozitiv, dupa care vom organiza operatiune de retributie, care sa asigure faptul ca cei care au orhestrat agresiunea asupra Norvegiei pierd semnificativ mai mult decat au castigat prin aceasta actiune.

3. Solicit populatiei sa fie foarte activa in zilele urmatoare. Intrati cat mai des in joc, pastrati-va welness-ul la maxim, asigurati-va ca aveti arme (mai bine acum decat in timpul razboiului, cand vor fi scumpe) si cititi cu atentie presa si ordinele venite pe canale oficiale.

4. Solicit soldatilor si comandantilor sa treaca in stare de alerta si sa se pregateasca pentru o confruntare militara de proportii.

Va multumesc pentru faptul ca aveti incredere in mine, chiar daca nu pot oferi mai multe detalii. Multumesc Congresului Romaniei pentru intelegere si pentru faptul ca nu am primit un Impeachment pana acum 😛.

dsalageanu
Presedintele Romaniei.