Join the new world

Sufletu-mi se strange uneori intr-un punct... Atat! Un singur punct de sprijin... Mi-e greu sa-i gasesc un echilibru. Ar fi simplu daca ar fi gol. Nici nu m-ar mai interesa starea de echilibru. L-as lega cu o panglica roz si l-as lasa sa zboare precum un balon scapat din mana vanzatorului ambulant, neatent, rapit de farmecul multimii...
”Vreau si eu un balon... pe-acela mare si roz...”...”Lasa...acum ne grabim...trecem si maine prin parc...am sa-ti cumpar doua”...”Dar eu vreau acum... si-l vreau pe acela roz”... ”Maine!”... ”Vreau acum!”... “Ti-am luat si ieri si l-ai spart imediat”...”Nu am vrut... asta si atat...te rooog”... ”Nu acum, maine... Intelege!”...”Atunci... de ce nenea asta zice ... baloane colorate cumparati pentru copii...?”...”Uite, vezi?!..esti fetita rea si esti urata cand plangi... dar trebuie sa intelegi. Nu putem cumpara baloane in fiecare zi... Hai mai bine sa ne grabim... ajungem acasa si facem baloane de sapun.”... ”Daa... Si-mi faci multe?!”...”Da.Multe, multe...”
...
Mama se amuza si azi cand imi povesteste cat de suparata si contrariata eram cand i-am pus intrebarea... mie mi-a ramas imaginea aceea a balonului mare si roz pe care mi l-a cumparat a doua zi... nu era acelasi...
”Nu vroiai tu ieri un balon?...De ce stai suparata?”...”Nu ai vazut ca balonul meu a zburat cand nenea acela i-a dat un balon albastru unui baietel?”...”Ce ma mai fac eu cu tine?!.. Ti-am facut si baloane de sapun...ti l-am cumparat si pe asta acum...”
...Si are dreptate sa se amuze... pentru ca in clipa urmatoare...”mami, balonul asta e mai mare.. ma duc la copii sa ma joc...si daca nene cu baloane zice si maine sa cumparati baloane colorate pentru copii... imi mai iei si maine unu’..?...”...”hai fugi la joaca... iti mai iau... dar poate nu il spargi imediat pe acesta...”...Nici nu m-am jucat cu el..L-am asezat intr-un colt al camerei...si l-am lasat acolo...
A doua zi uitasem de el...
”Si spune-mi... a doua zi mi-ai mai luat alt balon?”..”Nu mai tin minte... nu ti-oi fi luat.. Oricum..ti-am cumparat multe.Mi-era imposibil cu tine...cand iti casuna ca vrei ceva... Mai tii minte?!... Cand erai la gradinita...”De azi ai sa mergi cu Irina, te duce ea la caminul ei.. si mami vine sa te ia la patru cand iese de la serviciu...”..”nu vreau sa merg cu Irina... eu vreau la doamna Patica Ciochirdel...”...”Ba ai sa te duci cu Irina.”..”Nu vreau.”..”Vrei nu vrei.. trebuie... mamaia nu poate sa te mai duca si sa te aduca de la gradinita... asa ca ai sa mergi cu Irina la camin..”
...Si nu am mers mai mult de doua saptamani la camin... ”Nu stiu draga ce sa ma mai fac cu fiica-ta... daca nu plange, varsa...de mancat nu mananca...de dormit nu doarme... si nu-i lasa nici pe ceilalti copii in pace... nu-mi raspunde la nicio intrebare... du-o la doamna-sa Patica...M-a inebunit! ...”tu nu esti doamna Patica Ciochirdel si cu tine nu vorbesc...”...
Nici nu mi-o mai aduc aminte pe doamna Patica... Anul urmator, la gradinita mea...( Da! Si acum ii spun gradinita mea.) am avut o alta educatoare- doamna Adam... Chipul ei, privirea ei, in care se imbinau blajin si severitate... mi-l aduc aminte... Uneori parca-i aud si vocea...”Bravo Roxana... ai ai stiut!”...”Roxana treci la colt... aztazi m-ai suparat”...”Lasa Roxana.. nu raman ei nepedepsiti’”...’Roxana las-o pe Ramona sa fie prezentatoarea... tie am sa-ti dau rolul principal... ai sa fii “Zana anotimpurilor” si Mihaita va fi “Soarele”, Carmen- Iarna, Mary -Toamna...si.” si cred ca ...mda... Marilena era Vara... si Primavara?!... Cine era? Da ... Ioana.