GEAMUL

Day 2,500, 07:39 • Published in Republic of Moldova Republic of Moldova • by Lady Indra



S-a ridicat cu greutate din pat și s-a sprijinit cu mâna de perete. Cu privirea a măsurat distanța până la geam.

Am întrebat-o din pragul ușii: vei face asta singură? N-a spus nimic, doar a strâns buzele ca și cum s-ar fi temut să nu i se rostogolească ,cine știe cum, sufletul pe covor. Îi priveam mâna mică cum mângâia peretele, degetele ei păreau să caute, cu o ușoară nervozitate, imperfectiuni în zid numai de ea știute.

S-a oprit pentru o clipă în dreptul televizorului și a spus: e praf aici! Am urmat-o îndeaproape, cu mâinile întinse, pregătit să intervin. A ajuns la geam și s-a încruntat ușor, știu că o durea cumplit, dar avea un fel al ei de a tace care impunea respect.


- E zi afară și ninge! Mașinile-s acoperite de zăpadă... Să te imbraci gros, când pleci... să nu răcești.

Am prins-o de braț: hai să te duc în pat, vrei? A privit dincolo de mine, către dulap și mi-a spus hotărâtă: aici sunt toate, pregătite, m-am îngrijit din timp.

Am vrut să-i spun atunci că totul va fi bine, dar știam amândoi că nu există drum fara capăt. Am așezat-o în pat și am învelit-o. M-am întins lânga ea și am prins-o ușor de mână. Degetele ei se jucau cu degetele mele și insistau într-o joacă copilărească în jurul unghiilor. Am tăcut amândoi. Ne aminteam amândoi această joacă de demult, acest vals al degetelor. A închis ochii de parcă ar fi adormit. I-am trecut cu mâna prin păr, știam că o liniștește. O priveam și o ascultam cum respiră.

- Dormi?, am intrebat-o.

Nu dormea, se pregătea însă pentru un somn lung, învăța să se ridice singură din propriul ei corp și să se îndrepte către geamul acela de unde îl putea privi luminoasă pe Dumnezeu.