Eu nu vreau sa fiu Charlie, eu vreau sa fiu Om

Day 2,607, 01:33 Published in Republic of Moldova Turkey by Zmeoaica
OM, oameni, s. m. 1. Ființă superioară, socială, care se caracterizează prin gândire, inteligență și limbaj articulat iar din punct de vedere morfologic prin poziția verticală a corpului și structura piciorului adaptată la aceasta, mâinile libere și apte de a efectua mișcări fine și creierul deosebit de dezvoltat. (...) ♦ Persoană integră, care întrunește calități morale deosebite, care se remarcă prin cinste și corectitudine.


Din pacate Om este substantiv masculin motiv pentru care mie (cel putin) imi suna ciudatel cand scriu sau spun "eu, Ana, vreau sa fiu Om".

Articolul de fata nu vrea sa abordeze tema "Eu sunt Charlie" asa cum a fost super-extra-mega-hiper abordata in ultimele ore. Am cateva ganduri pe care vreau sa vi le impartasesc. Sunt gandurile mele drept urmare nefiind nici legi nici teoreme vor intra in evidenta contradictie cu gandurile sau sentimentele voastre ca cititori sau macar a unora dintre voi.

Pentru mine Charlie este omul de rand, omul banal, mediocru chiar. Omul care stie sa-si exprime bucuria degustarii unei beri printr-o ragaitura puternica. Omul care se hlizeste amuzat de gluma "buna" facuta dupa ce flatuleaza in public. Omul care nu are habar despre mai nimic dar vrea sa demonstreze cat de multe cunoaste. Omul care vorbeste tare, cat de tare poate doar pentu a-si impune punctul de vedere iar cand nu ajunge la rezultatul dorit prin argumente recurge la insulte, din nou, trantite in gura mare. E omul care se baga in fata inaintea celor 10-15 persoane ce stau cuminti la o coada de asteptare. E omul care trece pe rosu dar injura si gesticuleaza cand masinile trec razant pe langa el. E omul care accelereaza masina desi semaforul arata rosu, claxoneaza daca e a doua sau a treia masina sau mai mai ca darama pietonii pe trecere. E omul care sta fix in fata usii de metrou pe peron cand usile se deschid si-ti blocheaza iesirea, ba mai mult iti da si cateva coate impingandu-se sa prinda un loc. E omul nesimtit, indiferent, prost, egoist si ipocrit ce vrea sa fie tratat ca un rege.

Charlie e omul care nu stie ca libertatea sa are limite si limitele sunt cele ale bunului simt. Charlie nu stie ca oricine are aceeasi cantitate egala de libertate si e bine ca libertatile personale sa nu acopere libertatile altor persoane. Charlie e omul scris cu o mic.

Mergem la scoala pentru a ne atenua prostia.
Suntem educati in familie sau de societate pentru a nu mai fi nesimtiti.
Nu exista insa pentru toate solutii. Nu toti putem evolua in a fi Oameni (cu O mare). Nu e de-ajuns sa fim denumiti "Homo sapiens" pentru a da dovada de inteligenta peste cea a regnului animal.

Poate ar fi bine sa ne ridicam deasupra conditiei noastre de Charlie incercand sa ne apropiem de ideea de Om. Poate ar fi cazul sa nu mai inventam milioane de aparate care ne fac viata mai usoara cand viata noastra e un infern in primul rand din cauza celor care nu reusesc sa se comporte ca niste fiinte.

Suntem empatici?
Da, fata de cei de care ne pasa.
Nu, fata de oricine altcineva.

Ne intereseaza cu adevarat oare soarta celui care sta in fata noastra intr-un autobuz daca fundul nostru sta jos pe scaun?
Ne pasa cu adevarat de problemele ecologice gen "Rosia Montana" daca in fiecare an sprijinim taierea brazilor pentru sarbatoarea Craciunului? Sau poate mormanele de gunoi pe care le lasam intr-o padure dupa un gratar la iarba verde arata cam cat de mult ne pasa noua de natura. Si ce daca muntii se pravalesc peste noi sau inundatiile iau in calea lor zeci de case? Important e ca s-au scos milioane din defrisarile unor paduri intregi. Arunca sticla aia de plastic, acolo sus, in varful muntelui unde nu are cine sa curete dupa tine. Dar dupa asta sa nu uiti sa iesi in strada si sa urli agitand pancarde cat de mult te doare pe tine de ecologie.

Esti extraordinar de puternic in fata blocului cand stai alaturi de gasca ta si prin apropiere trece o domnisoara careia ii atii calea si o pipai nestingherit. Esti extraordinar de grijuliu in spatele unor pixeli sau in spatele unor pancarde intr-o piata. Iti pasa infinit de problemele lumii atata timp cat asupra ta sunt atintite camere de luat vederi. Cand luminile se sting revii la a fi un simplu nesimtit, egoist si nepasator care preferi sa lasi bacsis 10-20 de ron intr-un bar de fite dar in piata cauti cartofii cu 0.5 ron mai ieftini si eventual te mai si certi cu sarmana babuta care atata are sa vanda.

Iti pasa?
Asta vrei tu sa crezi.
Daca ti-ar pasa cu adevarat ti-ai aduce aminte ca femeile merita flori si in alte zile nu doar de 8 martie. Sau nu ti-ar trebui remindere sa stii cand e ziua mamei tale. Stii lista aia de 100-200 de nume pe care o ai in telefon? E buna la trimis mesaje in masa de Craciun si Paste, eventual cu cuvinte copiate de undeva de pe internet sau dintr-un alt mesaj primit in aceleasi conditii. Probabil ai 300-500 sau poate chiar 1.000 de prieteni pe Facebook. Bravo tie! Cu cati dintre ei discuti macar lunar?

Charlie stie sa joace teatru. Viata lui este viata dictata de televiziuni, de reviste sau de o societate la fel de putreda precum e el. Charlie se agita si bolboroseste sloganuri dar atata timp cat nu e ceva ce-l afecteaza in mod direct se va culca linistit in fiecare seara. Daaaaaaaaaaaaaaaaaaaar, s-a dat putin in spectacol. Are si el impresia ca a contribuit la "marele bine".

Poate Charlie ar trebui sa invete sa-l respecte pe cel de langa el.
Poate Charlie ar trebui sa stie ca binele sau nu inseamna orice si nu e absolut.
Poate Charlie ar trebui sa invete sa fie Om inainte de toate.

Va imbratisez cu drag,
Aceeasi Zmeoaica Ana

P.S. Daca v-ati facut timp pentru a citi pana la final acest articol, va rog sa aruncati un ochi si pe comentarii. Va multumesc tuturor pentru gandurile si cuvintele voastre. Chiar daca cu unele nu pot fi de acord le respect in egala masura.