Join the new world

Sincer, nu speram ca eR sa imi mai faca asemenea suprize de proportii.
Dupa aproape un an de joc, ma transformam incet, dar sigur, intr-un 2-clicker. Politica nu m-a atras, m-am jucat cu modulul economic si cu cel de razboi.
Cu 3 saptamani in urma, natiunea e-romana parea distrusa si dezbinata.
Cu cetatenii imprastiati in cele patru zari, cu o conducere careia conflictul (justificat, de altfel) cu adminii i-a impus o atitudine de pasivitate, cu prea putini lideri militari capabili sa se impuna, Romania parea o prada facila chiar si pentru tari din esalonul secund, asta ca sa nu mai vorbim de lupii de stepa consacrati: Ungaria si Indonezia.
Marturisesc (spre iertarea pacatelor, Marius Ovidius stie de ce 😛 – apropos – nu-mi place sa-ti spun Maniu, dar asta o rezolvam in privat 😉 ) ca ma pregateam, linistit, s aintampin sfarsitul. Lucruri nu aveam de luat cu mine (omnia mea mecum porta, si in eR poate mai mult ca in RL), ramanea de decis modalitatea: sinucidere prin infometare sau moarte glorioasa pe campul de lupta, in timp ce ii dau un sut in fund sanitarului venit de la spitalul din apropiere sa ma revigoreze.
Si cum tendintele suicidare sunt insotite si de o atitudine universal distructiva, am zis ca daca tot trec la cele e-sfinte macar sa o fac cat mai costisitor pentru adversar.
Din acel moment, ratiunea de a trai a invins.
Cu mandrie spun ca e cool sa fi minoritar in tara straina.
Brusc, multora incepe sa le pese de tine: incepand de la patronul care vede cu uimire cat de pagubos este sa te plateasca cu aproape 1 gold pe zi iar tu sa-i produci cateva unitati amarate, continuand cu omul politic din Indonesia caruia prezenta ta in tara si spamul zilnic pe care il faci ii da dureri de cap si sfarsind cu cei din tara care iti ofera ajutorul pentru repatriere.
Cu mandrie, spun ca eu am fost acolo, in primele zile de dupa infrangerea din WSR si Podolia.
Cu mandrie, spun ca in acele prime zile am reusit sa aduc la un loc o mare parte din romanii din fostele regiuni romanesti, in partidul de inceput (the Sons of Liberty) care ne-a ingaduit sa strangem pentru moment randurile si sa pastram legatura unii cu altii.
Tot cu mandrie, spun ca am fost martorul preluarii intregi raspunderii organizatorice de catre Victor Petrescu care a reusit sa organizeze aproape 1000 de oameni si crearea unei forte care maine va avea un cuvant hotarator de spus.
Et in Arcadia ego...
Sunt martorul unui punct de cotitura in istoria eRomaniei.
In fata atator miracole, e greu sa ramai un 2-clicker.
M-am intors. Si va spun: bine v-am gasit!
Si sunt mandru de voi!


Vom fi invingatori!
General AIR NewCX7