EȘEC - Congres ian-feb 2018

Day 3,723, 06:37 Published in Romania Romania by Nicolae Crefelean

Salut!

Logic vorbind, cred că puținora le-ar păsa dacă-mi dau demisia din congres. Pe câțiva probabil i-ar deranja, prin prisma faptului că am promis ceva și se așteaptă să mă țin de cuvânt - lucru care e important și pentru mine.

Totuși, per ansamblu e evident că sunt excepții (numărați pe degete) jucătorii care cel puțin reacționează la idei, planuri și promisiuni. Restul sunt fie „consumatori”, fie n-au niciun interes pentru activitatea din presă și, în general, de un joc de comunitate. Demidicus și-a demonstrat interesul pentru Revista presei dinainte să-mi anunț public candidatura pentru congres, apoi Alina V și-a exprimat dorința să dea o mână de ajutor la aceeași publicație.

Restul ministerelor n-au primit nicio șansă din partea altora, nici măcar Ministerul Apărării, pentru care am anunțat că vreau să publicăm articole cu informații despre lupte, planuri, bonusuri, CO-uri și taxe. Și că tot veni vorba de taxe, nici Ministerul Economiei nu-i interesant pentru nimeni.

E inutil să forțez nota și să întrețin iluzia că-i pasă cuiva suficient cât să colaboreze cu încă 1-2 persoane pentru revigorarea unor ministere. Nu-i destul să ni se pară o idee bună ceea ce am propus, ci e nevoie și de câțiva oameni să facem lucrurile astea. Așadar, ori de câte ori vreți să dați vina pe un CP, pe guvern, pe membrii congresului sau oricine altcineva, nu uitați să vă reproșați și vouă faptul că perpetuați starea de fapt - cea care vă nemulțumește.

Revista presei va continua. L-am contactat pe Demidicus în sensul ăsta, Alina V deja și-a anunțat interesul pentru redactarea unei ediții, iar cu mine deja suntem 3 oameni care putem demara proiectul de luna asta. În comentariile fiecărei ediții anunțați dacă doriți să ajutați la Revista presei, fie cu o dată precisă la care puteți contribui, fie fără, caz în care vom alege următorul redactor folosind random.org (sau după ureche, sau după ochi frumoși 😛).

În mare parte dezumflat,
eu.


Așa cum am spus în comentarii (articol + partid), dacă spargem sarcinile pe bucăți (foarte) mici, e suficient să fim mai mulți și vom putea face ceea ce în trecut făcea o singură persoană, poate două.

Așa că avem reacții pozitive (n-a murit, ci se zbate 😛):
galadrael: ajut intotdeauna daca mi se spune cu ce.
bebitica: uite ca m-am imbatosat, da-mi ceva de lucru, sa vad cum stau cu timpul.

Din reacții înțeleg un lucru. Dorință există, dar e nevoie de... management. Adică cineva care să creeze și să delege sarcini. Iar asta înseamnă că trebuie să facem fișa postului și să tocăm cât mai mărunt sarcinile fiecărui minister, suficient de mărunt cât să reușim să atragem voluntarii. 🙂


Așa să fie!

Pasul următor e să ne apucăm de tocat. Avem suficienți jucători care au fost miniștri, așa că haideți să încropim toate sarcinile pentru fiecare minister în parte, să vedem cum le putem toca mărunt de tot și apoi să le gestionăm în așa fel încât și cei mai leneși să fie tentați să dea puțin cu ciocănelul pe durata unui mandat. 😁

Dar asta... în articolul următor.


EȘEC - Congres ian-feb 2018: https://www.erepublik.com/en/article/2662942