Join the new world

In orasul unde locuiesc, exista doua babe pe care le poti intalni dimineata, in drum spre biserica, si dupa-amiaza, in drum spre cimitir.
Sigur, daca te prinde miezul zile prin oras, le poti intalni si in piata, dar asta numai martea si joia.
Pe una, cea mai in varsta, o cheama E. iar pe cealalta, mai tanara cu cativa ani decat prima, o cheama F.
Babele penduleaza intre cele doua puncte de interes (biserica si cimitirul) in fiecare zi si ma indoiesc ca exista ceva pe lumea asta care sa le poata schimba traseul.
Explicatia nu ar fi prea greu de gasit: merg la biserica sa se roage de sanatate si pentru iertarea pacatelor, dupa care isi misca oasele ce scartaie deranjant catre cimitir, pentru a verifica inca o data daca locurile de veci (cumparate cu multi ani inainte, in asteptarea destinului implacabil) sunt tot acolo, daca piatra funerara deja montata (si pe care lipseste numai data mortii) n-a fost furata de vreun romulan...
Zilele trecute, un lucru ciudat se intampla.
Venita in vizita obisnuita, de dupa-amiaza, la cimitir, E. constata cu stupoare ca cineva, un nemernic, desigur, i-a scrijelit cu un cui, pe piatra de mormant, in dreptul datei decesului, data de 11.08.2009.
Adica peste o saptamana.
E., infrigurata, i-a aratat si lui F. ciudata inscriptie ce aparuse din neant pe piatra de mormant. Amandoua s-au uitat nauce una la cealalta, impingand cruci peste cruci, dupa care au iesit in fuga din cimitir.
A doua zi, F. a constatat surpinsa ca E. nu a venit nici dimineata la biserica, nici dupa-amiaza la cimitir.
A treia zi la fel.
Intr-un tarziu, spre seara, F. a reusit sa o gaseasca pe E.: era la notar, tocmai semnase actele prin care vindea totul.
La intrebarea justificata pusa de F: “Ce-o sa faci cu toti banii astia?”, E. raspunse sigura pe ea:”Vreau si eu, acum, cat mi-a mai ramas, sa-mi traiesc viata”.

Ciudat.
E. voia sa condenseze, in cele cateva zile ramase, toate neimplinirile, frustrarile si privatiunile unei intregi vieti. Deceniile de lipsuri, de renuntari pentru ca altora sa le fie bine, dorea sa le inlature in decurs de cateva zile, cate ii mai ramasesera de trait – potrivit inscriptiei de pe piatra de mormant.

Fireste ca E. a cheltuit tot.
Si, la fel de firesc, pe 11.08.2009 nu cred ca se va intampla ceva.
Dar daca se va intampla, promit sa va anunt.

Intre timp, va propun o intelegere: eu va zic ce o sa se intample pe 11.08.2009 cu E., iar voi imi promiteti ca nu ma veti mai bate la cap cu intrebari de genul “Who's next?”, “Romania o fi cireasa de pe tort?” sau “Nu cuma ataca astia Spania, si apoi Romania?”.
Luati exemplul lui E., bucurati-va de joc ca si cum azi ar fi ultima zi a Romaniei.
Desi eu va garantez ca o sa va placa mai tare, daca se va intampla asa ceva.

O seara frumoasa!

NewCX7