Dilutie post-eRepublicana

Day 983, 14:31 • Published in Romania Romania • by Alter Dio

[img]http://t1.gstatic.com/images?q=tbn:qZi5EcKqwNcT9M:http://i3.photobucket.com/albums/y60/Tcaraway/784-awesome-hands.jpg&t=1[/img]


Flash:

Ati observat?


Ce frumos.. se dilueaza toate porcariile eMoldovei in porcariile eRomaniei si nu se mai cunoaste nimica. Toate se amesteca incet in frumoasa troaca din care sorbim intelepciune si marire si aur de trompeta coloidal.

E asa de frumos!


Flash:

Pana si Vasalie isi da clopul de spate si aprinzand o maraseasca umeda scuipa cateva fire galbene de tutun pe jos in sala Presedintiei, uitandu-se la tablou spune minunandu-se: ia te uita, s-au cacat mustele pe tabloul Presedintelui!
Incearca sa le stearga cu maneca dar nu merg, se intind, lasand o dara verde-maronie peste chipul atat de puternic al frumosului nostru presedinte, al frumoasei noastre tari, care nu mai este dar care va fi iar mai mult decat a fost.

E atat de trist, dar atat de inaltator!



Flash:

Maestrul cauta margareta, stie ca era undeva prin oras, doar pentru ea scrisese atatea mii de pagini.
Dar margareta a plecat, in fine, a fugit nesimtita cu un crin pe atat de mirositor pe atat de fals in declaratii si sentimente care i-a spus ca se trage el de la curtea Frantei si nu invers.
Nesimtita!

Asa ca Maestrul a decis sa arda manuscrisele, toate Margaretele din lume nemeritandu-le. Ingrata!



Flash:

Tinarul doctor in devenire vrea sa faca altceva decat sa mearga cu birja, fireste ca omorarea batranei zgarcite nu mai e o varianta de cand a facut dl. D publica treaba asta ca fiind pe atat de scarboasa pe cat de acceptabila moralmente; ce sa faca el? scrie unui mosneag care a fumat odata un pachet de tigari cu poza lui Che Guevarra sa vina sa fuga pe campii, fericiti, speriind oile si facand o noua revolutie.

Batranul a stins tigara, a golit paharul de bere si a spus ca pentru sine: eheee.... pe vremea cand fumam cu Che Guevara as fi putut... dar acum...?

Trist? Vesel? Comic? Nu ma pot decide.



Flash:

Profesorul are o rabdare nemarginita de nimic altceva decat de nerabdarea lui proprie.
Nu mai poate astepta ca magarii sa priceapa lectiile, vremea si vremurile il preseaza, parul ii incarunteste, ii cade, bastonul de bambus se frange si e nevoie de unul mai solid.

Pac, pac, ii pocneste. Magarilor.
Are dreptate.
Are dreptate.



Flash:

Eu stau si pierd minute in sir scriind.
scriind.
scriind.
scriind.


Mare prostie.