De straja tarii noastre pus

Day 1,754, 09:25 Published in Republic of Moldova Republic of Moldova by Mentalist de Bucovina

Făcând o bucurie prietenului Alcide 🙂, am poftit de a participa la concursul Min.Culturii.
Aşadar am purces să vă prezint masivul Ceahlăul (nu e în Bucovina mea dragă, dar e aproape, şi merită😁
Se spune că Ceahlăul nu a existat, ci dacii l-au construit pentru a pune oprelişte atacatorilor. Ca argumente, rocile din care e făcut muntele nu au nici o legătura cu restul conformaţiei geologice locale, iar în zilele însorite, din vârful lui se poate vedea Dunărea, deci un excelent “turn de control” al Daciei.
Am urmat traseul de la cabana Durău pe urma semnului “cruce roşie” până la cabana Dochia, şi înapoi pe la cabana Fântânele revenind în staţiunea Durău.
Înainte de a da drumul la imagini, să mai amintim de legenda Babei Dochia, care ar fi fost fiica lui Decebal, de care s-a îndragostit Traian, cotropitorul unei părţi a Daciei.



Urmărită de trupele romane, aceasta se ascunde pe muntele sacru Ceahlău, cu o turmă de oi. Luându-i urmele hăitaşii, Dochia nu vrea să se predea şi, ajutată de Maica Domnului, se transforma împreună cu oile sale într-un complex de stânci pentru a nu părăsi pe vecie pământul Daciei.
Şi ar mai fi ceva: conform unor studii recente, românii nu se înrudesc genetic decât cu o parte din italienii din nord (care au gene tracice), deci NU românii se trag din romani, ci o parte din italieni se trag din marele popor trac, din care făceau parte şi dacii.

Plecăm din staţiunea Durău


urmărim traseul cu cruce roşie


urcăm pieptiş


printr-un peisaj superb


şi ajungem la prima oprire, Poiana Viezuri, la 1189 m


ne luăm inima-n dinţi şi continuăm urcuşul


şi ajungem la Cascada Duruitoarea




după ce ne odihnim un pic printre stropi


lăsăm cascada în urmă


şi din nou urcăm


şi urcăm


urcăm


urc...


şi o oprire: Poliţa Scăiuş, la 1421 m


şi din nou prin pădure


ceva floră


şi privelişti










în vale se vede Durăul




şi Lacul Izvorul Muntelui


dar noi trebuie să ajungem sus


şi am ajuns pe pajiştea alpină, la Piciorul Şchiop (1683 m)


acum putem respira uşor


şi privi


urmăm în continuare semnul


printr-o mare de merişori




şi ceva faună 🙂




ajungem şi la mânăstire






când SURPRIZĂ... am ajuns


la Cabana Dochia, 1761 m


tineri cu corturi 🙂


şi din nou la drumul de întoarcere, printr-un ocean de jnepeniş


până la Vârful Lespezi, 1802 m




şi mai departe, la cel mai înalt punct


Vârful Toaca


aici atingem cerul


şi coborâm încetişor pe traseul cu linie roşie


trecem pe lângă Stânca Panaghia, 1776 m


pe lângă Cuşma Dorobanţului




şi coborâm prin pădure, descoperind alte frumuseţi


şi nestemate


până spre înserat, când ajungem la Cabana Fântânele


De aici, într-o oră suntem în Durău.


Sper că va plăcut şi ... mulţumesc de premiu 🙂