Join the new world

Nebanuite culori se jucau printre genele timpului si o invaluiau rand pe rand… pierduse iar sirul silabelor. Doar petele acelea de lumina se mai intrzareau. Fasii de suflet, crampeie de viata, hoinarind intre miezuri de noapte.

Prinde clipa de fericire, eternizeaz-o in tine, apoi grabit, intinde-ti aripa spre clipa urmatoare… Asa credeam ca poti retine tot ceea ce-ti este aproape de sentimentul de frumos. Un gand ce nu-i tocmai simplu de implinit.
Poti suspenda clipa de fericire printre ganduri de senin, insa ce poti face cand nu-ti e tocmai usor sa te desprinzi in zbor spre clipa urmatoare?
… Clipa de fericire – trece intr-o clipa!... Pastrezi numai proiectia ei in suflet si in gand.
Clipa urmatoare oricum vine. Ce-ti aduce?... Doar timpul va sti... si din teama de necunoscut ti-e (nu de putine ori) aproape imposibil sa te induri sa te lasi purtat spre trairea clipei ce va urma… Si-ncerci sa te incapatanezi sa speri ca poti deveni stapanul timpului si-l poti opri in loc.
E numai un joc pe care timpul il joaca cu muritorii...
Te poti lasa amagit de acele ceasornicului, care-ti dezvaluie o trecere uniforma a secundelor… Dincolo de acestea, clipele au o trecere total dezordonata - trec asa cum vor ele... si nu se opresc… nici cele de trist nici cele de frumos...
Poti pastra in suflet numai amprentele deformate (de imaginatie) ale acestora…
… Numar secunde, traiesc trecere de clipe si ma incapatanez sa sper ca pot opri clipa de fericire, indiferent de trecerea timpului, indiferent de vointa clipei urmatoare…

Un suras se strecura printre fasiile acelea, unele mai colorate, altele, pur si simplu, incolore... Stia ca toate-s iluzia unui joc... pe viata si pe moarte... si mai stia ca atata timp cat ii mai este dat sa zambeasca albastrului din cer si verdelui din iarba... atata timp cat galbenul spicelor or gutuilor coapte avea sa-i surada a copilarie, putea sa priveasca prin lentile roz sau oranj... stiind ca jocul continua de partea culorilor.