Dacă aş fi Omae...

Day 1,054, 05:04 • Published in Republic of Moldova Republic of Moldova • by Danaos

Dacă aş fi Omae, aş înjura una bună de toate mamele, surorile, amantele şi ascendentele noastre pana la Eva, apoi aş trânti cu sictirul de pământul sfânt al tărişoarei şi mi-aş lua la revedere de la toţi imbecilii. Însă din păcate nu sunt nici Omae, şi nici nu mă lasă construcţia interioară să mă exteriorizez în felul ăsta. Aşa că nu-mi rămâne decât sictirul...

Mă leagă o afecţiune veche de această comunitate, şi de aceea nu vreau să spun multe lucruri, fiindcă oricâte s-ar spune şi oricât s-ar argumenta, tot vor fi unii care să vadă negru când toată lumea vede alb. Fiindcă despre asta e vorba până la urmă. Ni se cere să distingem albul de negru, adică să alegem ce e bine şi ce nu e bine pentru noi.

Dacă trecem peste realitatea din spatele jocului (şi ar trebui să trecem, fiindcă nu face nimănui bine), şi dacă lăsăm la o parte visele ce i-au făcut pe unii să se nască aici (şi nu în altă parte), nu ne mai rămâne decât o singură alternativă: comunitatea, oamenii care o crează, şi spaţiul în care am ales să ne exprimăm.

Aici este şi a fost mereu vorba de o comunitate şi nu de o ţară. Aici ne-am strâns majoritatea pentru a fi altfel şi nu pentru a aduna tinichele virtuale. Aici s-a făcut mereu haz de ambiţia oarbă şi nu de nevoia de a fi tu însuţi. Aici ne-am luptat întotdeauna cu noi înşine şi nu între noi. Aici am creat o alternativă şi nu un spaţiu incert.

Dacă nu v-a fost bine aşa cum a fost, dacă vă temeţi în continuare de ruşi, şi dacă simţiţi că dicolo veţi fi altfel de cum aţi fi vrut să fiţi, nu aveţi decât să alegeţi. Sunt sigur că Omae, cu tot sictirul lui cunoscut, nu ţine la tinicheaua aia atât de mult încât să vă împiedice. Şi nici guvernul lui nu are atâta ambiţie de a parveni, încât să nu cedeze la alegerea voastră.

Mie nu mi-a fost niciodată mai bine ca aici. Şi dacă va fi să dispară o ţară, aşa cum se întrevede (ambiţiile de mărire ale unora sunt totdeauna mai mari decât bunul simţ al celor mulţi) probabil că nu va putea dispărea şi spiritul. Aşa că eu voi rămâne mereu un locuitor emoldav, cu toate vitregiile care vin şi trec, cu toţi conducătorii care azi sunt şi mâine nu-s, şi, de ce nu?, cu toată lumea care crede altfel.