Culori – dialog între cer și pământ

Day 2,266, 17:37 • Published in Romania Romania • by wowotzange
Nea: Hai să vorbim despre culori!
Cerulean: Ce aș putea să îți spun?
Nea: De pildă, ție ce culoare ți-ar plăcea să fii?
Cerulean: Culorile sunt niște iluzii, dar dacă nu ar fi, probabil că aș fi albastru.
Nea: Dacă e să fii albastru, fii măcar albastru ca cerul cald care te îmbrățișează, nu albastru ca marea adâncă ce te trage în jos.
Cerulean: Marea e frumoasă, te oglindește. Cerul ce face, doar te apasă?!
Nea: Mare nu e frumoasă, e seducătoare. Iar tu nu ai nevoie să fii oglindit, ai tot ce îți trebuie înăuntrul tău. Dar de apăsarea unei îmbrățișări – de aia ai nevoie. Toți avem.
Cerulean: Bine. Tu ce culoare ai fi?
Nea: Cu siguranță aș fi gri!
Cerulean: Dintre toate culorile, cine ar vrea să fie gri?! Gri ca ce?
Nea: Gri ca zăpada. Albă ca zăpada e doar un basm, în zilele noastre zăpada e gri.
Cerulean: La ce bun zăpadă gri?
Nea: Ai observat vreodată cât de liniștită e zăpada? Câtă pace aduce în lume, chiar și gri cum e ea? Mizerabilă fiind, e totuși cea mai pură formă a apei. Nimeni nu se claxonează pe zăpadă. Nimeni nu se grăbește pe zăpadă. Unii înjură – inevitabil – dar toți se joacă.
Cerulean: Fii și tu măcar zăpadă alba atunci! Albă și strălucitoare!
Nea: Perfecțiunea asta – îi orbește pe oameni cu strălucirea ei. Și nu realizează că singurul lucru de care au nevoie de fapt este puțină liniște.