Join the new world

Bună ziua, stimaţi cetăţeni ai Republicii eMoldova!

Vă salut din nou de la fereastra Ministerului Culturii unde-am fost solicitat pentru curăţenia de primăvară( o fo' musai a menţiona chestia asta pentru a lămuri curioşii de ce-mi flutur mîinile ca disperatu' p'aciulea-spăl geamurile). Şi, dacă m-am apucat a deretica prin biroul onor ministrului, curiozitatea-mi nativă bunînţeles că m-a făcut să-i umblu prin mapa unde-am găsit( printre alte ciorne de proiecte) şi anunţul lansării unui concurs pre numele său "Cu Svejk la defilare", anunţ pe care mă grăbesc să vi-l aduc la cunoştinţă (spre ciuda dobaşului care nu va putea răcni mîndru pe uliţă "Ultimele noutăţi" ci, eventual, "Ultimele noutăţi nu prea noi"):

Avînd în vedere ultima perioadă plină de evenimente pe plan militar, Ministerul Culturii vă provoacă să ne povestiţi cum vedeţi domniile voastre o zi din viaţa unui soldat în aşa timpuri de răzbel. Sîntem convinsi că fiecăruia dintre noi i-a rămas în memorie cel puţin o zi din campaniile din ultimul timp, fie că-i vorba de o defilare sau de-o zi pe cîmpul de luptă sau chiar şi momente mai liniştite dar memorabile din corturile de campanie.

De ce l-am ales pe Svejk ca şi nume generic al bravului oştean ce va să ne-ncînte cu povestea? Păi, în primul rînd pentru faptul că Svejk este tipul soldatului ce nu-şi pierde niciodată cumpătul, buna dispoziţie şi încrederea în sine şi are convingerea nestrămutată că-n orice împrejurare, oricît de greu ar părea, există mereu o soluţie de a ieşi la liman şi sîntem convinşi că avem mulţi oameni de acest gen în comunitatea noastră. Şi-n al doilea rînd, pentru că Bulă suna cam nasol 🙂

Aşadar aşteptăm povestirile dumneavoastră sub formă de articol( articol al cărui link să-l postaţi aici pentru a putea fi nominalizat), sau sub formă de comentariu în acest articol( asta dacă vă este lene să publicaţi în ziarele personale). Fiecare articol va fi premiat cu gold, iar comentariile la temă vor fi premiate cu 5 tancuri q7.

Am ferma convingere că binecunoscutul Ramakrishna Paramahansa n-avea dreptate cînd afirma că "Bărbierul nu poate să facă şi pe medicul"; ia să arătăm că Militarul poate să facă şi pe scriitorul!

Spor la scris!



PS: Pentru a nu-mi sări lumea-n cap că numa' dau din gura fără a face ceva, iaca, vă prezint mai jos o zi din viaţa de oştean de-a lui Alcide:


"Dimineaţa pe răcoareee"....aşa începe o binecunoscută pesă a unei ilustre trupe al cărei nume l-am uitat! Nu ştiu continuarea dar important este faptul că, împotriva tendinţelor de-a mă-ntoarce pe partea ailaltă, mă face a mă ridica din pat pentru a mă duce alene spre fereastră cu buna intenţie de a-i da bineţe celui ce orăcăie atît de matinal; plus v'o două roşii peste scăfîrlie..." O, paşă, cît de darnic eşti"- îmi răsună în minte vestitele cuvinte rostite de-un vechi vînzător de cai. Hmm, doar n-o fi un arăboi mai ţifraş decît mine...pun la bătaie şi v'o cîteva ouă proaspăt recoltate din cuibar. Al vecinilor, bineînţeles!

Cu privirea-nceţoşată reuşesc să recunosc dobaşu' satului ce-ncremenise în poziţia " Nu trage domn' Semaca..." şi astfel sărmanu' om scapă de completarea ficsionomiei cu alimente perisabile. Compunîndu-mi o mină de zidar ce tocmai a destupat o glajă de "Unirea", îl întreb cu eleganţa războinicului cu sînge de Ştefan în el:" Ce doreşti tu, mother fucker?"

Avînd zîmbetul nr 13 destinat irigării puieţilor de speranţă proaspăt plantaţi agăţat de buze, începe a torăi cu o viteză ce depăşeşte lejer 1 mach ( este că vă plac cunoştinţele mele tehnice?): "azi se plătesc taxele,votaţi cu X,atenţie s-a scumpit gunoiu', nu votaţi cu Y, deseară defilează răzeşii"!

Hopaa, în sfîrşit un bun motiv pentru a ieşi-n lume şi a-mi etala noile opinci creaţie proprie.Tiii, cît sînt de bucuros, mă simt precum Fram cînd a văzut prima oară Aurora Boreală..."Mein herz brennt", îmi susură delicat Rammstein prin urechi în timp ce m-apuc să-mi verific cazarmamentu' ca să mă pot prezenta onorabil la simpozionul de luptă:

- chept de aramă purtător de minim şepte vieţi: este!
- megafon pentru coordonarea luptei de la mare, cît mai mare distanţă: este!
- set de lozinci demonstratoare a binecunoscutului meu patriotism: nici nu tre' să verific, e bine-nfipt în ADN!
- butelie cu aere de mare conducător 'telectual: este!
- pachet cu sudalme pentru intimidarea adversarului( şi nu numai): căcălău!

Gata echipat mă prezint pe Lîngă cîmpul de luptă. Cu privirea-mi scîntîietoare admir dibăcia armiei noastre...De-acolo, din spatele cazematei unde mă ascund, particip şi eu la luptă agitînd curajos pumnul strîns din care se iţeşte, sfidător, degetul mijlociu ! "Prin foc, prin spăgi,prin fum, prin mii de baionete" apare dobaşu' care m-anunţă cu voce strangulată de emoţie şi, cel mai probabil, de teamă:" Ai noştri bat! Bat drumu' spre casă!"

Ahaa, acuma-i de mine...clipa mea de glorie ! Proţăpit în fruntea oastei cu aerul unui strungar ce tocmai şi-a depăşit norma, conduc vitejeşte retragerea! Deşi o evacuare tre' să se petreacă rapid, nu pierd ocazia de a-mi etala zîmbetul nr 23 (supranumit şi orbitorul), avînd în vedere că cineva tocmai imortaliza glorioasele momente!

Ajuns acasă deschid cu-nfrigurare ziarul ministerului apărării pentru a-mi decupa poza ce musai trebuia să fie acolo, la loc de cinste, şi a-mi face una bucată icoană. Cînd colo, dezamăgire! Dintr-un motiv mai românesc decît motivele populare de pe ii, în loc de poză era doar un comunicat:" Din lipsă de fonduri n-am avut bani pentru film; blitz-urile erau doar pentru a vă lumina calea!"

Pff, asta este,poate data viitoare. Deşi mi-e teamă că o să treacă mult timp pînă mai apar şi eu la răzbel. Şi parcă nu mi-ar place să fiu prins în poză un pic mai ţapăn de la reumatism, cu puţină burtă şi, foarte probabil, chelie !

'Ai să ne-auzim degrabă luptători!



PS2: Aveti la dispozitie o saptamina pentru inscrierea in concurs