Join the new world

Asculta ploaia… Stropii grei si repezi desenau in mintea ei pasii grabiti ai timpului.
Pentru o clipa se opri cu fruntea lipita de sticla fereastrei…”e ploaie de vara…”
Deschise fereastra spre noapte si ploaie. Se pierdu in ganduri, imbatata de parfumul acela de ploaie, noapte si vara pe sfarsite. Departe se auzeau acordurile unei melodii ce-i parea cunoscuta …”doar ploaia si gandurile mele ratacite... cred ca mi s-a parut”…
Se intoarse si se aseza pe “canapeaua ei cu vise”- asa isi botezase ea canapeaua mica unde-i placea sa leneveasca si sa-si aseze gandurile de toate culorile din timpul zilei. Acum, ploaia isi mai pierduse din intensitate…parea ca se stinge incet dincolo de cerul noptii...”…poate nu mai vezi…poate nu mai crezi…”….Adormi…

Clipa
Desavarsita in tacere, o clipa incremenise la marginea cerului…
Nu mai voia sa plece, nu mai voia sa vina. Era… asa… acolo, undeva.
“mi-e bine... e liniste, e cer deschis… vreau sa inghet aici”
Timpul incerca sa o urneasca din nemiscare “hai mai iute... treci... zboara…”
Nici un raspuns… Clipa statea neclintita la margine de cer.


time...