CINCI ani! Vă mulțumesc!

Day 2,635, 23:14 • Published in Romania Spain • by Christian Prune.
Bună dimineața.
M-am trezit devreme în această dimineață de sâmbătă în care, din păcate, voi merge la lucru iar când m-am logat pe eRepublik am găsit o surpriză, un articol de „La mulți e-ani” din partea unei colege din noua Unitate Militară din al cărei comanament fac parte.
Și m-am gândit că este de bonton să scriu și eu ceva, câteva rânduri. Și asta pentru că este posibil ca aceasta să fie ultima mea e-aniversare ca și jucător de eRepublik. De ce? De multe.
Acest joc mi-a adus multe satisfacții, am întâlnit mulți oameni onești, am legat prietenii cu multe persoane pe care, în mod normal nu le-aș fi cunoscut, am întâlnit și persoane cu un caracter mai îndoielnic, de la copii de 13-14 ani la oameni cu familii, la casa lor, cu copii. Dar acest joc mi-a adus și insatisfacții.
Cel mai mare minus adus de jocul acesta este timpul. Da, e adevărat. Dacă alegi să te implici în acest joc, să fii un jucător activ, trebuie să te aștepți să aloci acestuia foarte mult timp. Nu vorbesc de o oră pe zi, vorbesc de 5-10, poate și 20 de ore într-o zi mai încărcată.
În curând va veni momentul în care voi pune arma în cui. Nu știu când dar va veni curând, poate peste o lună-două, poate chiar mâine.
De aceea în aceasă dimineață m-am gândit la ce a însemnat acest joc pentru mine, m-am gândit la oamenii pe care i-am întâlnit prin intermediul acestui joc, la toate acțiunile alături de ei și în fața calculatorului și la o masă, la o terasă, la o bere.
Țin să precizez că acesta nu este primul cont pe care eu l-am creat. Acum 5 ani și vreo două-trei săptămâni cream un cont „dragossturzoiu”. Un prieten mă rugase să instalez un progrămel și să introduc eu niște valori acolo care, îmi spunea el, a doua zi îi alimentau lui contul cu 100 Gold sau Ron (nici el nu știa sigur cum merge). Am încercat și nu i-a mers. Dar fiind curios să aflu despre ce joc vorbea el, mi-am zis să îmi fac și eu un cont. Și l-am creat cu numele pe care îl scriam mai sus. În acea versiune a jocului, personajul trebuia „hrănit”. Adică să ai în inventar pâine pentru a nu-i scădea, la DayChange, wellness-ul. Eu nu știam asta 🙂 Zilnic îl vedeam pe săracul, mititelul „dragossturzoiu” că se stinge încet-încet. Până la un moment dat. Când a murit 😁
Neștiind ce să fac, am închis jocul și mi-am spus „asta e”.
Peste câteva zile, fix pe data de 6 Februarie 2010, într-un moment de inspirație (sau nu) m-am decis. Mi-am creat acest cont, convins de faptul și cunoscând expresia „mortul nu îl mai întorci de la groapă”. Eram determinat să aflu cu ce se mănâncă, ce trebuie să faci. Și am început să întreb în stânga și în dreapta. Și uite așa am ajuns în Garda Națională.
Pe acele timpuri, acum 5 ani de zile, Garda Națională era Începutul. Peste 80% din militarii de carieră de acum (și care jucau în acele vremuri) au călcat pragurile Gărzii Naționale. Pe acea vreme GN-ul reprezenta baza a tot, era piatra de temelie a unei cariere militare de succes. Acolo erai format ca militar. Ți se spunea TOT. Erai învățat tot ce trebuia să știi despre acest joc. Organizarea era una exemplară, cu GN Muntenia, Moldova, Transilvania, Banat. Fiecare avea un comandament și, peste toate, Comandantul suprem.
Acolo, la Garda Națională Muntenia, am întâlnit oameni. Și erau oameni. Am dat peste un brouvi, peste un ale54, Alina V(sărut mâinile, doamnă). Ei mi-au fost mentori. Am ajuns repede și în comandamentul GN Muntenia. Am coordonat alături de brouvi, în V2 bătălii nenumărate. Dar peronalitatea mea îmi cerea o schimbare. Știam că era momentul în care trebuie să merg într-o Unitate Militară ca un soldat matur. Și am ales Unitatea Militară Vânătorii de Munte. Acesta a fost primul meu UM de oameni mari. Și acolo am dat peste oameni care și acum îmi sunt prieteni. Dar, în urma unor neînțelegeri cu parte din cei din comandament, am ales să plec.
Și am ajuns în Praetorian Guard. Cea mai frumoasă Unitate Militară. Cea care mi-a adus atât de multe satisfacții. Cea în care am legat atât de multe prietenii. Dacă ar fi să înșir lista cu prieteniile pe care le-am legat aici, nu mai ajung la muncă 🙂 Așa că mă rezum la câteva acțiuni iRL legate de Praetorian Guard. Întâi de toate, țin să mulțumesc comandanților acesteia: Ivana Ika și soțul ei, Herodot. Pe numele lor Andreea și Cristi, ei sunt comandanții Praetorian Guard care au ridicat această Unitate și pentru care au investit ore, multe ore zilnic foarte mut timp. Atmosfera din sânul acestei Unități era una cum nu știu dacă mai găseai altundeva. Oricine venea pe la noi în vizită era primit cu brațele deschise, nu conta că este din alt UM sau că își dorea să facă parte dintr-unul. Am avut o scurtă perioadă în care am plecat din țară și am intrat într-o Unitate Militară croată: ZDRUG. Și acolo am găsit oameni de calitate, oameni de treabă. Dar spuneam că vă povestesc întâmplări din afara jocului.
Cea mai frumoasă amintire rămâne „Ieșeala de la Predeal”. Ca să aniverseze cum se cuvine 2 ani (sper să nu greșesc) comandanții au avut ingenioasa idee de a invita soldații PG la o ieșeală, la Predeal.
Mi-am dorit foarte mult și eu să ajung acolo, să îi întâlnesc face-to-face pe oamenii alături de care stăteam ore întregi, multe la număr, pe chat. Și am făcut-o. Acele zile au fost cele mai frumoase, petrecute alături de niște oameni pe care nici măcar nu-i cunoșteam mai mult de un nick (poate și numele real) dar cu care vorbeam pe chat zilnic. Nu are cum să nu îți rămână pe retină imaginea de dimineață, când stăteam toți „călare” pe laptopuri să organizăm o acțiune, să împărțim arme colegilor, și în același timp să bem o cafea, să ne simțim bine, să glumim, să râdem, să căutăm un colțișor în care stick-ul de internet de la RDS să aibă semnal 🙂
Ivana ika, Cipax23, Xander91, Herodot, Ciufulitu, AbentaPrezentului, kydutzu, eram toți acolo.
Apoi am mers pe pârtie, fiecare cum putea, pe sanie, pe snowboard, pe schiuri. Am schiat împreună, am patinat împreună, ne-am simțit bine, ne-am simțit o familie
Drumul până la pârtie a fost cam așa:
https://www.youtube.com/watch?v=E46KmkZefFA
😃
Aici câteva poze ale Praetorian Guard
Alte întâlniri au mai avut loc, ieșiri în oraș, summit-ul eRepublik de la București plus o vizită a Andreei și a lui Cristi pe data de 1 Ianuarie în Eforie Nord (ei sunt din Costanța)
Dar, cum lucrurile bune au și un sfârșit iar jocul eRepublik este într-o continuă schimbare, aceasta trebuia să vină și în sânul „familiei” noastre. Am propus o fuziune a Praetorian Guard cu Semper Pro Patria, UM-ul alături de care ne-am coordonat excelent la unul dintre concursurile pe UM organizate de Plato & Co. Majoritatea soldaților au răspuns pozitiv acestei propuneri așa că am demarat procesul de fuziune. Poate că nu a fost făcut 100% cum trebuie dar ideea de fuziune a fost una benefică pentru toți cei care au dorit să se implice și continuă să o facă și acum. Mă refer la jucătorii activi pe care și acum îi găsești pe chaturi sau pe câmpul de luptă.
Așa a luat naștere Unitatea Militară Brothers in Arms, una dintre cele mai bune Unități Militare din România(locul 2 în perioada concursului pe țări, când au fost setate resursele României), cu oameni extraordinari, cu caractere puternice și prieteni adevărați.

Un scurt reumat al vieții mele eRepublik:
Militar:
-soldat și comandament Garda Națională Muntenia
-soldat Vânătorii de Munte
-soldat și comandant Praetorian Guard
-soldat ZDRUG + soldat EMC Croația(la români nu mai erau locuri😁 *EMC-Eden Mobile Corps
-soldat și comandant Brothers in Arms
Politic:
-Ministru al Apărării - România
-Vicepreședinte - România
-Președinte - România

Acesta a fost un scurt bilanț al celor CINCI ani în care am jucat eRepublik alături de voi. Nu cred că voi mai apuca-o și pe a șasea, așa că vă spun de pe-acum să vă trăiți viața, să vă conectați la acest joc doar dacă timpul iRL vă permite, iar timpul pe care îl petreceți aici să fie unul în care să vă destindeți făcând lucruri constructive, fără să vă jigniți, să glumiți, să ieșiți la un suc, o bere din când în când, dar cel mai important:
Trăiți-vă viața!
Vă mulțumesc tuturor!

Mult succes!