Join the new world

Timpul trece și îți dai seama că zeii care te-au creat mai ascund în casă o ființă apropiată ca dimensiuni cu tine și căruia îi acordă o atenție la fel de mare ca și ție. Poate fi un frate, o soră sau chiar un cățeluș sau o pisică. Înțelegi că zeii mai au și alte preocupări și nu se ocupă doar de tine, unicul și irepetabilul centru al universului. Ei probabil nu înțeleg ce minune au zămislit. Ar trebui să-ți fie doar ție devotați, pentru că doar tu contezi. Ceilalți sunt doar niște sateliți insignifianți care gravitează în jurul tău.
Oare ei nu știu asta? Ai vrea să le explici tu, dar încă nu stăpânești limbajul și ești nevoit să tolerezi situația. Gândești că o să vină vremea când vei pune lucrurile la punct și-i vei lămuri pe zei care le este adevărata menire.
Evenimentele se succed cu repeziciune și descoperi lucruri noi care te pun pe gânduri. În minunata ta casă apar, în vizită probabil, alți doi părinți asemănători cu zeii tăi, care au reușit și ei să dea viață unei ființe. Stare de perplexitate!!! Nu poți să concepi că ce ți s-a întâmplat ție se poate repeta cu altcineva.
Îți spui că cei doi sunt niște zei ratați, care au încercat și ei să repete minunea reușită de părinții tăi, dar evident au dat greș. De ce? Pentru că au venit în casa în care a apărut "centrul universului", să mă admire și să se minuneze de perfecțiunea mea. Oare ei au o casă? Nu cred. Încă ești convins că ești deosebit.
Dar vai, după puțin timp urmează vizita noastră la ei. Incredibil!!! Constați că au o casă asemănătoare cu a ta și un pătuț în care își țin copia nereușită. Ce înseamnă asta??? Viermele îndoielii mușcă din creierul tău ca dintr-un măr. Universul nu poate avea două centre.