Balada Miorita, Stema fatalitatii neamului? Sau un imn al poporului nemuritor

Day 1,770, 14:01 Published in Republic of Moldova Republic of Moldova by Saladin Agafonici

As dori astazi sa analizam Balada Miorita, si care sunt realele valori ale baladei.
Dupa lectura baladei multi isi fac impresia ca Moldovenii se impaca usor cu vitregiile sortii, nu vrem sa luptam impotriva raului si preferam sa stam cu capul plecat ca sa nu il prinda sabia, astfel multi isi fac impresia ca Miorita e un drapel al fatalizmului, insa daca sa analizam mai profund balada si sa intram in esenta cuvintelor observam
Cica ciobanasul renunta benevol la viata si accepta moartea ca pe o fatalitate, in primul rind nicaieri in balada nu scrie ca eroul se va da batut fara ca sa se lupte dimpotriva in balada este prezentat un luptator care in comparatie cu adversarii sai este mai ortoman are oi mai multe, cai invatati si ciini mai barbati, ce oare inseamna ortoman? In DEX ortoman inseamna voinic, viteaz, frumos, bogat si sprinten, toate calitatile unui adevarat erou si nu a unui personaj neputincios, atunci care sunt motivele unui bun gospodar in plus si voinic si viteaz sa renunte la avere aflind ca 2 invidiosi vor sa-l omoare si de buna voie sa isi puie capul pe esafod? In centrul actiunii este plasat spiritul pragmatic al eroului, ciobanasul stie ca ar trebui sa se confrunte cu cei 2 si ar putea sa invinga sau sa moara, cunoscindu-le intentiile ar putea sa ii prinda si s-ai dezarmeze, insa el prefera ca lucrurile sa curga de la sine, adica e sincer si fara de prihana si ii crede pe adversari la fel. Totusi in adincul sufletului admite ca lupta poate avea o tragica intorsatura si atunci constata:"Iar de-ar fi sa mor" si urmeaza testamentul ciobanasului , atrageti atentia el nu zice "Oricum voi muri, nu are rost sa ma opun", aceasta se descifreaza: ca in lupta care va urma s-ar putea sa mor si ar fi bine sa aflati din timp care e testamentul meu. Testamentul este o opera a unui prevazator care face tot ce ii sta in puteri pentru ca sensul existentei lui sa nu se piarda. El barbatul ortoman e sigur ca exista nemurire si ca moartea ca si viata face parte din eternitate si tocmai de asta nu se teme si nu fuge de ea ci o transforma intr-un prilej de bucurie, intr-o nunta, pe care o impodobeste cu elemente ale vesniciei:"Soarele si luna /Mi-au tinut cununa/ Brazi si paltinasi/ I-am avut nuntasi/Preoti muntii mari/Pasari, lautari/Paserele mii/ Si stele faclii". Vorbind de moarte ciobanasul devine un vizionar, el urca in centru universului si de acolo descopera dimensiunea cosmica a vietii, el vede ca noaptea ce succede dupa zi nu inseamna moartea zilei ci doar o inlocuire vremelnica cu o alta forma de odihna a luminii, acelasi lucru se intimpla si la frontiera de la cele 2 lumi, sfirsitul e atit de strins legat cu inceputul incit ceea ce moare se si naste in acelasi timp. Atitudinea lui fata de moarte e una pur crestina izvorita din bucuria stramosilor Geto-Daci care mureau rizind, amintiti-va de rastignirea Lui Iisus Hristos, a fost si El tradat de cei apropiati, a stiut si El din timp ca va muri si nu sa revoltat nici El, ci dimpotriva la oprit chiar pe ucenicul sau Petru care sarise cu sabia asupra satrapilor trimisi de farisei, deci nici Mintuitorul nu a fost un razboinic agresiv si nemilos, iar din acest motiv ar putea sa-L invinuiasca cineva de fatalizm si resemnare in fata raului inevitabil? Nu bunatatea Lui nemarginita ne-a salvat? A spune ca Miorita e un blam al neamului, inseamna a vedea doar lemnul din care e facuta crucea, neglijindu-i semnificatia divina. Aceasta balada nu e un blestem ci un imn, un imn al credintei intregului popor in nemurire. Spiritul mioritic exista fara indoiala, dar nu ca o povara ci ca o matrice a subconstientului ce determina structura spiritualitatii Moldovenesti cum o definea poetul Lucian Blaga, e focul ingropat in noi din mosi stramosi, e dorul care ne face solidari cu plaiul, e substanta lirica a existentei noastre.
Autorul Aurelian Silvestru, emisiunea "Editorial de Duminica"
Textul a fost putin modificat de mine
Particip la proiectul Presa pentru eMoldova