Apartenenta si Loialitatea
Patanjali
Namaste. – Bună să vă fie inima !
Copacii fără pădure
Ați văzut articolul lui Osama ?
Personal nu îmi place idea de patriotism și nici cea de patrie pentru că nu cred că fiecare dintre noi este legat de tot ceea ce înseamnă aceste noțiuni, nici fizic și nici emoțional sau rațional.
Atunci când ești departe (de locurile și oamenii cu care ești obișnuit, pe care le și îi simți ai tăi – pentru că greșim și luând ”în proprietate” și pe acestea și aceștia) apare mai clar pentru fiecare ce înseamnă, ce se ascunde de fapt în spatele acestor noțiuni (de patriotism și patrie).
Ne aduce aminte locuri și oameni pe care le/îi cunoștem, nu de cele și cei pe care nu îi cunoaștem, deși și ele/ei fac parte din patria noastră.
Asta ar fi despre Apartenența noastră la Patrie.
Patria, ca și în celebra rostire a lui Stefan Mușat, nu ne aparține. Ea aparține celor ce o locuiesc, ce îi lucrează pământul (sau doar îl ocupă degeaba).
Nu putem spune că Serbia nu este a sârbilor (sau Ungaria a ungurilor), pentru că ei au venit mai târziu decât noi pe pământ sau cel puțin în zona asta, la fel cum nu putem spune că ungurii, nemții, rromi, sârbi, ucraineinii, grecii, evreii, tătarii, aromânii, .... nu au și ei o Patrie a lor, care uneori coincide cu părți a ceea ce noi numim, în general, Patrie.
Legăturile pe care le dezvoltăm (de când eram copii și mergeam la bunici – amintiri ... aproape sfinte) cu locurile și omenii pe care le/îi cunoaștem în viața asta formează Patria noastră și ne conduc, cu sau fără voia noastră, spre o minimă Loialitate.
Loialitatea față de ceea ce ne este comun, chiar drag, este cea mai apropiată a definiției Patriotismului pe care o pot imagina.
Nu putem fi loiali unor noțiuni abstracte cum este cea de Patrie (etimologic – țara taților). Dacă însă suntem loiali locurilor în care am copilărit (de multe ori locuri în care au copilărit și părinții noștri – de unde se vede că uneori înțelegerea etimologică a termenilor pe care îi folosim e mai utilă decât înțelegerea accepțiunilor moderne ale acelor termeni) avem toate motivele umane ce pot fi imaginate ca să fim Loiali (dacă vă place mai mult, chiar Patrioți, odată ce am înțeles distincțiile de mai sus).
Așa putem fi oricare dintre noi un Ion ca oricare altul, pentru că ne-am așezat drept și cinstit, ne-am rânduit gândurile și noțiunile.
Când găsim expresiile vii ale ideilor și sentimentelor noastre nu mai trebuie să ne temem că greșim, că suntem extremiști (doar dacă negăm celorlalți că ar putea și ei să facă aceași descoperire simplă și fundamentală, ca și noi).
Aș vrea să mai adaug ceva, cu riscul de a vă plictisi și mai tare.
Multe porniri bune, motivate temeinic și pragmatic (inclusiv legionarismul, sau propaganda din zilele noastre a ”Nova RUSSIA”), incluzând fragmente de adevăr, dar fără să fi mers până la capăt pe acest drum, eșuează în manifestări deplorabile.
În majoritatea cazurile asta se întâmplă pentru că nu mai este luată în considerare acea mică obiecție de care am amintit mai sus, conform căreia și alții pot, la fel ca și noi, să descopere legărturile lor profunde cu locuri și oameni pe care le regăsim și în legăturile noastre.
Aici eroare provine și din identificare greșită a noastră cu acele locuri/oameni, care nu sunt esența noastra (nu suntem noi acelea ci doar relaționăm cu ele), pe care ne considerăm proprietari (sunt ale noastre, fizic sau ideatic).
Corecțiile, în aceste cazuri, provin din normele morale.
Nu poți (în vecii vecilor) face ceva bun dacă pentru asta trebuie să faci ceva rău. Atunci când începi să faci, să făptuiești răul, nu mai există cale de întoarcere, pentru că mintea are ciudata proprietate de a nu își mai reveni la ”dimensiunile - formele” inițiale după o asemenea expansiune (odată ce ai omorât, furat, înjurat, etc – e mult mai simplu să o faci și în continuare).
Meri shubhkaamanaaye aapke saath hai !
Toate cele bune, tuturor !
Comments
Exceptional ca de obicei. Multumesc Maniule. Ai inteles perfect si, mai mult, ai completat la mare fix mesajul meu. Multam, mestere🙂
Patria nu este proprietatea nimanui. Este locul in suflet caruia te inchini si pe care-l slujesti toata viata. Exact cum ai spus: locul caruia ii este loial si de care apartine orice individ care vrea si simte aceste lucruri indiferent de haita din care provine si dumnezeul caruia se roaga sau nu se roaga.
"Nu poți (în vecii vecilor) face ceva bun dacă pentru asta trebuie să faci ceva rău. Atunci când începi să faci, să făptuiești răul, nu mai există cale de întoarcere, pentru că mintea are ciudata proprietate de a nu își mai reveni la ”dimensiunile - formele” inițiale după o asemenea expansiune (odată ce ai omorât, furat, înjurat, etc – e mult mai simplu să o faci și în continuare)." orice alt cuvant in plus e de prisos
e incomplet - odata ce mintea rationeaza ca omul este mai mult decit acea minte ingusta si plastica, incapabila sa isi pastreze forma initiala, se schimba totul. Poti sa fi omorit oricit, sa fi injurat oricit si asa mai departe - totul se opreste atunci si poti schimba macazul daca vrei.
e drept ca odata ce ai omorit, furat, injurat etc este mult mai greu sa realizezi cele deja explicate, dar nu e deloc imposibil. Mintea deci, care este controlata la rindul ei de OM, se poate intoarce la orice forma oricind, oricum - ca dovada: o parte din noi au iesit din preistorie, o parte din noi au trecut de razboaie singeroase si inchizitii si au ajuns unde sint acum.
Deocamdata insa, nu toti au facut-o 🙂
Asa cum precizezi si tu, pentru asta Mintea trebuie sa fie controlata de OM. SIngura problema aici (ai amintit si tu de ea) este ca acest proces este, probabil, cea mai mare incercare din viata unui Om. Personal nu cunosc nici un om (in viata) care sa isi fi controlat, efectiv, mintea.
ba da ba da, sintem multi care o facem insa in diverse grade de control. Sint citiva ca au reusit sa aiba acest control la un nivel extrem de mare (gen Budha, Isus si ceilalti mentionati prin diverse texte), dar marea majoritate a noastra insa nu prea sint constienti de acest control (limitati fiind de felul in care sintem educati de mici).
De aceea as zice mai degraba ca doar nu stii tu ca vreun cunoscut de-al tau sa faca asta 🙂 decit ca nu ar exista nici unul.
Ia gindeste-te daca ar veni unul sa zica "Eu sint Isus, m-am intors cum e scris in texte" citi ar crede in cuvintele lui FARA DOVEZI?
Asa ca aia care se trezesc (mai mult sau mai putin) nu cred ca incep sa faca caz din asta si cu atit mai mult nu cred ca incearca sa-si atraga publicitate.
Da, asa ziceam si eu. Ca eu nu cunosc din astia.
Privitor la ... publicitate, sigur nu ar fi curiosi de asta, pentru ca nu sunt nici orgoliosi nici vanitosi 🙂
intoarcere există de pe multe poteci gresite. nu din toate. sunt lucruri pe care judecatorul pus in fiecare din noi de Divinitate nu le poate ierta/repara şi atunci .. se stinge. lasand omul fara constiinta, fara Dumnezeu. insa din unele se poate reveni. doar platind cinstit drumul inapoi catre Om (durere, suferinta, ). uneori trebuie un ghint/soc moral ca sa realizezi ca esti in eroare. deoarece .. dark side te fura, cum ziceai si matale te schimbi, fără a-ti da seama ca râul te duce. o7
pertamaxxx
E o contradictie in termeni sa discutam despre patrie asociat cu Osama cand stim ca el e dispretuitor cu Patria noastra de unde a plecat.
Cred ca Patria este o figura de stil marunta.
Vreia sa spui ca el nu iubeste padurile Patriei ? Eu cred ca o face, numai cu uscaturile nu se intelege prea bine . 🙂
"Asta ar fi despre Apartenența noastră la Patrie.
Patria, ca și în celebra rostire a lui Stefan Mușat, nu ne aparține. Ea aparține celor ce o locuiesc, ce îi lucrează pământul (sau doar îl ocupă degeaba)."
cu "patria" ta de taratoare voi fi intotdeauna dispretuitor, mai jeane de la fundulesti.
Si patria nu este "o figura de stil marunta". Tocmai afirmatia asta te transforma in apatrid.
Aha!! Eu sunt Patria! Pentru emigranti ca tine (sau poate te intitulezi altfel) eu care am ramas aici sunt Patria ta si a celorlalti.Daca ma renegi pe mine iti renegi neamu. Hai mai zi ceva !
Ma bag si eu in seama in discutia voastra, epntru ca dezbaterea imi evoca un tip de loialitate ciudata (fata de persoane nu foarte apropiate, sau apropiate dar ... altfel). Bref, cum ar fi normal ?
Sa fii sau sa nu fii Loial amantei ?
Hai ma jane nu fi Bobbitt. Piele stiu ca esti, prin definitie, dar n-are nici un sens sa cobori si mai jos. Cum dracu poti sa renegi un ZERO? Matematic, fizic, si logic e imposibil. Patria am luat-o cu mine cand am plecat. Praful de pe toba l-am lasat in urma. Tu nu esti neamu meu. Eventual a lui Gutza, Ponta si Dorel ala din reclama la coniac Unirea. Reprezinti tot ce e mai urat in tara aia - un apatrid - unul din cetatenii cu buletin in buzunar dar fara patrie.
Patanjali - "Sa fii sau sa nu fii Loial amantei ?"
- Da! Categoric! - loial amantei actuale, credincios nevestei atat cat contractul ramane in picioare... si devotat neconditionat si pana la moarte MAMEI.
PS - In cazuri exceptionale nevasta poate sa preia rolul mamei. Alaptarea se poate face si ulterior😁)))))))))
eu noțiunea de patrie o văd strâns legată de limbă. de limba în care te-ai născut. granițele statale s-au stabilit în jurul teritoriilor în care s-a vorbit aceeași limbă. nu discutăm aici de imperii, de state mamut care și-au dorit să încorporeze zone tampon.
patria ca noțiune, ține de metafizic nu de ceva palpabil. nu are granițe. nu e o țară sau un imperiu. o mai mică sau mai mare patrie o să găsești în casa fiecărui expatriat ”căpșunar”, medic, asistent, infirmier sau sculer-matrițer că tot era vorba de ei.
sunt persoane care confundă încă noțiunea de țară cu noțiunea de patrie. de vină e trecutul de dinainte de 89, trecut care se mai manifestă încă și acum.
Не шукай сабе, мой братку,
Зь ветрам Бацькаўшчыну-матку
Ні на сушы, ні на моры,
Ні у шчасьці, ні у горы,
Не шукай яе там, братку!
Яе знойдзеш вельмі блізка,
Як знаходзіць лес вятрыска,
Толькі ў сэрца глянь сваё ты
I ў душу заглянь з ахвотай,
Знойдзеш Бацькаўшчыну блізка!
I will try to translate, and consider that as a gift. дзякуючы !
First of all, I want to notice an intresting development in bielorus : (Бацькаўшчыну = country of birth) and (Бацькаўшчыну-матку - country of birth - mother = motherland).
Nie šukaj sabie, moj bratku,
Ź vietram Baćkaŭščynu-matku
Ni na sušy, ni na mory,
Ni u ščaści, ni u hory,
Nie šukaj jaje tam, bratku!
Jaje znojdzieš vieĺmi blizka,
Jak znachodzić lies viatryska,
Toĺki ŭ serca hliań svajo ty
I ŭ dušu zahliań z achvotaj,
Znojdzieš Baćkaŭščynu blizka!
Nu privi catre mine, frate
Căci suflul Patriei
NU e pe uscat sau pe mare,
Nici in fericire sau in munti
Nu o căuta acolo, frate
Aceasta e foarte aproape,
Ca adierea de pădure
Tu privește doar în inima ta
Și in suflet să dorești să cauți
De acesta aproape vei găsi Patria.
[removed]
:
Nu-ți căuta, frate
Patria-mamă în vînt,
Nici pe uscat, nici pe mare
Nici in fericire, nici în durere
O vei găsi foarte aproape,
Cum găsește o briză pădurea
E sufucient să vezi ce ai pe inimă,
În sufletu-ți caută cu încredere.
Astfel vei găși Patria foarte aproape!
Ianka Kupala (1913) - în perioada când belarușii erau separați în mai multe state, toate fiind potrivnice unirii lor teritoriale și spirituale (confesionale), cam cum sunt curzii acum, ca să nu zic de alte popoare mai apropiate ...
Mulțumesc !
Не варта, друже!